Republica Moldova continuă să se distanțeze de CSI
Dorin Melnic
Înființată pe 21 decembrie 1991, Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-a prezentat drept o organizație regională promițătoare pentru facilitarea comerțului și cooperarea politică între cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice. Este formată din nouă membri, țările absente fiind cele baltice, precum și alte trei state care au părăsit între timp organizația: Georgia (2009), Ucraina (2018) și Republica Moldova (2023).
După invazia Federației Ruse la scară largă împotriva Ucrainei din februarie 2022, membrii guvernului de la Chișinău au vorbit despre posibilitatea ieșirii din organizație, deși, trei luni mai târziu, președinta pro-occidentală a țării, Maia Sandu – care nu a participat la nicio întâlnire a șefilor de stat din CSI de când a devenit președinte în 2020 – a afirmat că Republica Moldova nu ar intenționa să iasă din structurile blocului euro-asiatic.
Totuși, la începutul anului 2023, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), principala forță politică aflată la guvernare, anunțase că țara urma să revoce o parte din cele 300 de acorduri dintre Moldova și CSI. În februarie 2023, Chișinău și-a rechemat reprezentantul la Adunarea Interparlamentară a organizației, marcând astfel, formal, părăsirea acesteia.
De atunci, Republica Moldova a sperat să se apropie mai mult de Uniunea Europeană (UE), iar decizia luată a reflectat dorința sa de a se concentra pe organizații care se aliniază mai mult cu aspirațiile sale democratice.
Rusia a fost, în permanență în ultimii ani, cât se poate de nemulțumită la adresa conducerii pro-europene a țării. Un membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al președintelui rus Vladimir Putin, Aleksandr Brod, a declarat că moldovenii ,,continuă să adopte cele mai grave caracteristici rusofobe ale Occidentului colectiv’’.
,,Din păcate, CSI este adesea asociat de Kremlin cu așa-numita lume rusă’’, a spus Anatol Țăranu, comentator politic și ex-ambasador la Moscova, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova din decembrie 2023. ,,Prin ieșirea din organizație, noi am declarat indirect că nu dorim să ne aflăm în spațiul geopolitic influențat de Federația Rusă’’.
În februarie a.c., Chișinăul a anunțat că va aloca aproximativ 2.9 milioane de dolari pentru participarea la organizații internaționale și regionale, nefiind incluse aici taxele de membru și cheltuielile din cadrul CSI. Majoritatea fondurilor urmau să fie alocate Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Pe 12 noiembrie a.c., guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea a șapte noi acorduri semnate cu statele din CSI. Unul dintre acestea, semnat în 1992 la Bișkek, capitala Kârgâzstanului, a permis călătoriile fără vize pentru cetățenii țărilor membre pe teritoriul blocului euro-asiatic.
,,Decizia nu schimbă cu nimic situația cetățenilor noștri și a celor din statele CSI. Noi am semnat deja acorduri bilaterale cu aproape toate țările din Comunitatea Statelor Independente, iar călătoriile se desfășoară în baza acestor acorduri. Un lucru este adevărat: Tadjikistanul și Kârgâzstanul vor fi afectate de aceste modificări, întrucât nu am semnat vreun astfel de acord cu ele’’, a declarat viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe.
De asemenea, Chișinăul a finalizat procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI. Potrivit Ministerului Energiei, documentele care fac referire la parteneriatul tehnic cu statele membre ale blocului (funcționarea în paralel a sistemelor energetice, tranzitul energiei electrice și stabilirea unor proceduri unificate pentru operarea acesteia) au devenit irelevante din cauza sincronizării sistemului energetic național cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E în 2022.
Trei acorduri denunțate au vizat sectorul gazelor naturale și al petrolului, întrucât Republica Moldova a mizat pe eliminarea dependenței de transportatorii energetici ruși și trecerea la achiziționarea de gaze de pe bursele europene. Participarea țării la aceste acorduri a avut un caracter formal, deoarece infrastructura nu deține conducte pentru transportul produselor petroliere.
Până în prezent, Chișinăul a denunțat un total de 64 de acorduri încheiate în cadrul CSI, care fie nu mai corespund realităților moderne, fie nu au adus beneficii directe cetățenilor.
În concluzie, deși Republica Moldova continuă se implementeze reformele necesare pentru a ieși definitiv de sub influența Moscovei, acest parcurs reprezintă și provocări, deoarece țara încă are legături istorice, economice și culturale strânse cu mai multe state membre ale CSI, ceea ce poate avea impact asupra comerțului, cooperării în domeniul securității și diplomației regionale.
Pe măsură ce Chișinăul avansează în parcursul său european, aprofundarea relațiilor sale cu UE și cu țările membre, cât și luarea în considerare, în subsidiar, a legăturilor bilaterale tradiționale cu țările din fosta Uniunea Sovietică, inclusiv cu Rusia, vor rămâne o provocare cheie în politica sa externă.
