- Sondaje de opinie (date și evaluări)
- Potrivit celei mai recente cercetări sociologice efectuate de Institutul ucrainean de cercetări sociologice “A. Iaremenko” și Centrul „Monitorizare Socială” (perioada 11-18 martie a.c.), 82-83% dintre cetățeni ar intenționa să se prezinte la vot, iar posibila prezență masivă la vot a tinerilor reprezintă un fenomen specific al acestor alegeri. Ratingurile primilor trei candidați: Volodimir Zelenki – 22,6%, Timoșenko - 13,3%, Poroșenko – 11,5%. Diferența dintre candidații clasați pe locurile 2 și 3, aflată sub marja de eroarte de 2,2%, nu permite, potrivit organizatorilor cercetării, stabilirea cu certitudine a candidatului care va intra alături de Zelenski în turul al doilea al alegerilor.
- Într-un sondaj de opinie anterior, realizat tot de Centrul “Monitorizare Socială” și Institutul ucrainean de cercetări sociologice “A. Iaremenko”, ierarhia electorală actuală se prezenta astfel: Volodimir Zelenski – 29,4%; Petro Poroșenko – 14,9%; Anatol Grițenko – 10,7%; Iurii Boiko – 10,4%. Pentru al doilea tur se prognozează următoarele variante: Zelenski va învinge orice contracandidat, Poroșenko va pierde împotriva oricărui contracandidat.
- Potrivit ultimului sondaj efectuat de Grupa „Rating” (9-15 martie a.c.), ierarhia electorală actuală se prezintă astfel: Volodimir Zelenski – 24,95; Iulia Timoșenko – 18,8%; Petro Poroșenko – 17,4%. Alte ratinguri: Iurii Boiko – 10.2%; Anatol Grițenko – 9,4%, Oleg Liașko – 5,8%.
- 69% dintre ucraineni apreciază că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. 16% apreciază că, dimpotrivă, direcția Ucrainei este bună (Grupul sociologic “Rating”, perioada 9-15 martie).
- Potrivit sondajelor efectuate de Fundația “Politica ucraineană” (marjă de eroare declarată 1,5%), ierarhia electorală actuală se prezintă astfel: Volodimir Zelenski – 23,5%, Iulia Timoșenko – 15,9%, Petro Poroșenko – 15,5%, Oleg Liașko – 10,5%.Alte ratinguri: Alexandr Vilkul – 9,1%; Iurii Boiko – 8,2%.
- Conform sondajului menționat al Fundației “Politica ucraineană”, ratingul lui Olexandr Vilkul crește ușor, ajungând la 9%, spre deosebire de cel al lui Iurii Boiko (rating estimat la 8,2%). Potrivit directorului Centrului politologic și informațional “Perspectiva”, Pavel Rudiakov, ratingul lui Iurii Boiko a coborât întrucât o parte a electoratului său a decis să îl pedepsească pentru că ar fi devenit marionetă a altor candidați. Analistul găsește o contradicție între anti-ratingul ridicat al puterii, de 70-75% și ratingul principalului candidat al opoziției, Iurii Boiko (în calitate de candidat al opoziției, Iurii Boiko atrage numai 10% din anti-ratingul puterii).
- Membrii staff-ului candidatului Petro Poroșenko au precizat că ratingul lui Volodimir Zelenski nu afectează bazinul electoral al actualului președinte. Potrivit acestora, candidatul Zelenski este perceput de către alegători ca fiind un candidat al opoziției: “Candidatul Zelenski, cel puțin în primul tur, nu este candidat concurent candidatului nostru. Zelenski nu ia voturi de la Poroșenko. Electoratul lui Zelenski este reprezentat de acei cetățeni care se raporteaază negativ față de actuala putere. Fenomenul Zelenski este explicat ca formă de protest a acestora față de putere”.
- Potrivit unor experți independenți, principalul bazin electoral al lui Volodimir Zelenski îl reprezintă tinerii care în mod obișnuit nu se prezentau la alegeri. În ceea ce o privește pe Iulia Timoșenko, aceasta a avut la cea mai mare parte a algerilor anterioare, de regulă, un rezultat electoral cu câteva puncte mai mare decât sondajele. Minusurile acesteia sunt legate de numărul redus de structuri locale și voluntari care pot desfășura pe ternen acțiuni electorale eficace. Plusurile lui Petro Poroșenko: resursele administrative, voluntarii de teren, posibilitățile ridicate de plată a voluntarilor etc. Minusurile: corupția endemică și “jolly-jocker”-ul Arsen Avakov, ministrul de Interne al Ucrainei, a cărui activitate poate fi decisivă în perioada rămasă până la alegeri și mai ales în ziua alegerilor.
- Acțiuni și promisiuni electorale
- Stafful candidatului Zelenski a cerut cetățenilor Ucrainei să devină parte activă la alegeri, inclusiv în calitate de observatori, pentru a se asigura un grad cât mai ridicat de transparență a scrutinului.
- Petro Poroșenko a desfășurat acțiuni electorale la Hmelnițki, în cadrul cărora s-a pronunțat în termeni duri împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
- Iulia Timoșenko promite că primele sale acțiuni în calitate de președinte vor fi consolidarea puterii armatei ucrainene, participarea Ucrainei la alianțele de pace privind recuperarea Donbasului și crearea unei Fundații internaționale pentru refacarea Donbasului. Candidatul propune un nou format de pace pentru negocierea recuperării Donbasului – formatul Memorandumului de la Budapesta.
- Candidații de top din Ucraina au refuzat să participe la dezbaterile organizate de televiziunea de stat “UA Pervâi”. Postul național de televiziune a adresat celor mai bine plasați 18 candidați invitația de a participa la dezbateri; numai 13 dintre aceștia au acceptat.
- Candidatul Igor Smeșko (fost director al Direcției de Informații Militare a Ministerului Apărării al Ucrainei, fost președinte al Serviciului de Securitate al Ucrainei) apreciază că este posibil ca după alegerile prezidențiale să se producă un al treilea Maidan, cu o agresiune străină garantată și de amplitudine din partea Rusiei și cu destabilizarea rapidă a situației politice interne din țară. Igor Smeșko: “Suntem în fața unei primejdii foarte mari. Primejdia o reprezintă nu numai inamicul extern care stă la granițe. Cea mai mare problemă este în interiorul țării: corupția totală și lipsa încrederii populației în puterea actuală și în elita politică. Actuala putere nu se luptă cu fenomenul de corupție, ci doar îl răspândește. Încrederea se află la un nivel atât de coborât, că poate duce la un al treilea Maidan, sângeros. Iar acesta va fi garantat cu agresiune externă”.
- Candidatul Anatolii Grițenko a organizat un Marș al unității la Ternopol. Acesta a făcut publice numele celor pe care îi va propune în diferite funcții-cheie în stat (Procuror General, directorul Băncii Naționale, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei etc.) în cazul în care va deveni președinte. Cei doi candidați care s-au retras din cursă în favoarea acestuia nu figurează pe lista numirilor respective. Candidatul a promis că, îndată ce va ajunge președinte, îl va schimba din funcție pe șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, îl va numi ca ministru al apărării pe Ivan Aparșin, iar pe Alexandr Savcenko – director al Băncii Naționale a Ucrainei.
- Candidatul Ilia Kiva, Partidul Socialist: “Principala problemă internă a Ucrainei o constituie cleptomanii. Bazele programului meu electoral sunt egalitatea și protecția socială; alte elemente-cheie ale programului: restabilirea păcii în Donmbas, dreptul la utilizarea limbii materne, restaurarea statutului de putere nucleară a Ucrainei, pedeapsa cu moartea pentru corupți”.
- Candidatul Roman Nasirov a precizat că prioritățile sale sunt: stoparea războiului, revenirea la Memorandumul de la Budapesta, combaterea sărăciei, crearea unei structuri mixte a întreprinderilor de stat după formula 50% - investitori, 50% - cetățeni; schimbarea Constituției; reducerea mandatelor de președinte și deputat.
- Prioritățile candidatului Alexandr Soloviov: înăsprirea măsurilor anti-corupție, descentralizarea culturală și lingvistică, crearea de locuri de muncă, reforme în domeniul medical și în sistemul de pensii, menținerea actualei Constituții, orientarea politicii interne spre cetățean.
- Roman Besmertnâi: „Confidențialitatea procesului de negociere privind Donbasul a constituit o eroare strategică a Ucrainei. Principala sarcină astăzi este crearea de presiune politică asupra Rusiei și mediatorilor internaționali, pentru că în prezent narativul ucrainean nu este ascultat de către mediatori. Trebuie inițiate negocieri cu locuitorii Donbasului”.
- Ghennadi Balașov: Ucraina nu are suficiente resurse pentru a deveni membru NATO. Printre măsurile necesare a fi adoptate în domeniul apărării și securității: înarmarea populației, organizarea unei armate pe baze contractuale, prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei etc.
- Valentin Nalivaicenko: Securitatea națională a Ucrainei este asigurată prin NATO. Ucraina nu își permite standarde duble. Problema-cheie care amenință securitatea țării o reprezintă nivelul ridicat de corupție.
- Olexandr Vilkul vede ca priorități renașterea domeniului metalurgic, a industriei miniere și a industriei constructoare de mașini; aceste măsuri pot scoate din criză economia Ucrainei. A prezentat la Mariupol “Planul de industrializare al Ucrainei”.
- Candidatul Oleg Liașko, însoțit de deputați ai partidului pe care îl conduce, Partidul Radical, a întrerupt violent o reuniune a Guvernului ucrainean, solicitând Cabinetului de la Kiev să nu prelungească actualul contract cu șeful acționariatului Companiei naționale Naftogaz Ukrainî.
- Alexandr Turninov, secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, a declarat că îl sprijină la alegeri pe Petro Poroșenko, despre care afirmă că ar fi cel mai bine pregătit candidat pentru această funcție. Potrivit acestuia, Zelenski este “un tănâr simpatic”, dar cu Iulia Timoșenko „nu vorbește din 2014”.
- În ultima perioadă s-au consemnat mai multe tentative de incendiere a chioșcurilor promoționale ale companiei de ciocolată “Roshen” (companie care aparține președintelui Petro Poroșenko).
- Numeroși experți din Ucraina apreciază că “Poro-turul” electoral al candidatului Petro Poroșenko (turneul electoral în teritoriu al acestuia) reprezintă o utilizare a resurselor administrative, întrucât, în cadrul turneului, candidatul desfășoară reuniuni cu factorii administrației locale în calitate de președinte și, în aceeași zi, întâlniri cu alegătorii în calitate de candidat.
- Experții și presa ucraineană apreciază drept incorecte și ilegale unele dintre tacticile electorale ale candidatului Petro Poroșenko, d.e. recenta corespondență trimisă de acesta în calitate de candidat unei mase largi de alegători din Ucraina în marja reuniunilor cu alegătorii. Corespondența era/este înmânată locuitorilor din localitățile aflate în turneul electoral al acestui candidat; plicul prezidențial conține harta topografică a regiunii respective, planurile de dezvoltare a regiunii, precum și un chestionar cu întrebări și un plic gol pe care alegătorul îl poate expedia, gratuit, către președintele Ucrainei, cu propuneri ce pot fi incluse în planurile de dezvoltare regională. Astfel de tactici electorale au fost descrise de către mass-media ucrainene și de către candidați ca activități ilegale de campanie electorală (utilizarea resurselor administrative).
- Sporește neliniștea partenerilor occidentali privind derularea alegerilor și stabilitatea post-electorală a Ucrainei.
- O delegație parlamentară americană alcătuită din patru senatori și doi congresmeni vizitează în aceste zile Ucraina. Membrii delegației, care au avut întâlniri cu miniștrii de finanțe, externe și apărare ai Ucrainei, au transmis mesaje privind necesitatea desfășurării unor alegeri corecte, transparente și libere.
- Generalul american în rezervă Ben Hodges (fost comandant al trupelor terestre ale SUA în Europa) apreciază că Rusia își folosește toate instrumentele pentru a se amesteca în campania electorală din Ucraina și pentru ca cetățenii ucraineni să își piardă încrederea în rezultatele acestui scrutin. Printre mijloacele utilizate de Moscova se numără: amenințări directe, atacuri cibernetice, sprijinirea unor candidați, sabotarea încrederii publice în corectitudinea alegerilor prin campanii media etc.
- Ministerul de interne Arsen Avakov a discutat și continuă să discute individual cu toți candidații la președinție, pentru a se asigura că aceștia vor desfășura acțiuni electorale adecvate. Acesta a repetat că nu sprijină pe nici unul dintre candidații înscriși în cursă. Oficialul ucrainean a avut o întâlnire separată cu ambasadorul SUA în Ucraina pe tema alegerilor prezidențiale de la 31 martie a.c. – în special pe tema nepermiterii provocărilor și acțiunilor destabilizatoare în marja alegerilor.
- Nouă dintre candidați beneficiază de pază asigurată de Ministerul de Interne al Ucrainei. Ministerul de Interne și-a declarat disponibilitatea de a asigura securitatea tuturor candidaților, însă majoritatea acestora au refuzat.
- Deși legislația Ucrainei prevede că la alegeri candidații au voie să ofere gratuit doar suvenire și produse de papetărie, ministrul de interne al Ucrainei a declarat că acordarea de hrișcă alegătorilor în campanie nu reprezintă un instrument de cumpărare a voturilor. Menționăm că în folclorul electoral local ucrainean cel mai utilizat instrument de cumpărare/manipulare a votului alegătorilor din mediul rural îl reprezinta hrișca (similar găleții din România).
- Cetățenii din teritoriile ocupate din raioanele de est și din Crimeea au posibilitatea de a vota, cu obligația de a se înscrie în registrul electoral și de a stabili locul în care doresc să își exercite opțiunea de vot.
- Au fost înregistrați până în prezent 1890 de observatori la scrutinul de la 31 martie.
- Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a refuzat, conform așteptărilor, acreditarea celor 24 de observatori ruși din lista de observatori propusă de OSCE. OSCE va avea la alegeri echipe de monitorizare cu un total de 660 de observatori, din 32 de state.
