- În staff-urile principalilor candidați la alegerile prezidențiale din Ucraina se iau în calcul tot mai serios, fără a se menționa public acest aspect, mai multe scenarii privind posibilele amenințări la adresa desfășurării scrutinului electoral de la 31 martie: împiedicarea derulării acestuia de către ultranaționaliștii Corpului național, absenteismul masiv la alegeri etc.
- Membri ai staff-ului lui Poroșenko au declarat că iau în calcul diferite scenarii de forță, printre care eventuale activități radicale ale Corpului Național și chemarea la proteste stradale din partea Iuliei Timoșenko, în cazul în care aceasta nu va intra în turul al doilea al alegerilor.
- Potrivit presei ucrainene, candidatul Iulia Timoșenko va contesta rezultatele alegerilor în cazul unui eșec al candidaturii proprii. În evaluarea unor experți, un astfel de plan ar fi deja limpede, potrivit semnalelor transmise în mass-media de către acest candidat. În staff-ul acestui candidat se apreciază că Poroșenko nu poate intra în turul al doilea decât pe baza falsificării masive a votului; în cazul unei eșec, Timoșenko “va ridica tempratura în țară atât de mult încât în toamnă va distruge toți contra-candidații la alegerile parlamentare” (declarație a unui membru al staff-ului).
- Amenințarea reprezentată de către activitățile grupărilor paramilitare și ultranaționaliste din Ucraina reprezintă și motivația scrisorii comune a țărilor din G7 adresată recent ministrului ucrainean de interne, Arsen Avakov. Țările din G7 au enunțat, în scrisoarea menționată către oficialul ucrainean, posibilitatea din ce în ce mai ridicată ca alegerile să fie întrerupte/blocate/sistate din cauza activităților radicale ale grupărilor ultranaționaliste pe care acestea le-ar putea avea în vedere în ziua scrutinului.
- Petro Poroșenko a declarat că va recunoaște rezultatele alegerilor, indiferent care vor fi acestea.
- Membrii staff-ului lui Poroșenko au declarat că acesta va rămâne în politică în pofida unui eventual eșec la alegerile prezidențiale din martie-aprilie a.c. Cel mai probabil, acesta va schimba denumirea actualei formațiuni politice pe care o conduce (din actuala denumire va rămâne doar “Solidaritatea”) și își va focaliza activitatea asupra noului proces electoral (alegerile parlamentare de la 27 octombrie a.c.). Potrivit acestora, “a pierde în turul al doilea este trist, însă a pierde încă din turul întâi este catastrofic”. În cazul unei victorii, primul nume de pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare va fi cel al actualului premier, Vladimir Groisman. De asemenea, Poroșenko ar avea în vedere atragerea în partid a unor nume grele precum Andrei Parubyi (președintele Radei Supreme), Alexandr Turcinov (secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională), Vitalii Kliciko (UDAR) etc.
- Candidatul Volodimir Zelenski a declarat că după alegeri va părăsi toate structurile Companiei “Studio Kvartal 95”. Acesta a precizat că totalul costurilor campaniei electorale se ridică la cca 70 milioane grivne.
- Ambasadorul SUA s-a adresat populației Ucrainei îndemnând-o să iasă la vot și să consolideze prin vot democrația ucraineană: “Democrația funcționează numai în condițiile unei participări active a cetățenilor. Prin vot ne stabilim liderii și spunem acestora care sunt așteptările noastre... Există și un alt semn al unei democrații autentice, După alegeri, fie în cazul realegerii actualului președinte, fie în cazul alegerii unui președinte nou, cetățenii se unesc și confirmă sprijinul lor pentru stat și respectul lor pentru voința alegătorilor. SUA sprijină poporul Ucrainei în așteptările acestuia de a avea alegeri libere, transparente și sigure. Cerem autorităților ucrainene, societății civile și tuturor cetățenilor să își aducă în mod activ contribuția la consolidarea democrației ucrainene”.
- Forțele de poliție ale Ministerului ucrainean de Interne au trecut la varianta intensificată a regimului de lucru. În ziua alegerilor vor participa la scrutinul electoral cca 135.400 de reprezentanți ai forțelor de ordine, dintre care 72.500 – polițiști.
- Potrivit lui Petro Poroșenko, Kremlinul ar fi ordonat deja organizarea de provocări violente în preziua și ziua alegerilor. “Putin nu numai că nu s-a împăcat cu eșecul, dar și dorește să arunce Ucraina în haos. Neînvingându-ne prin forță, inamicul dorește să își ia revanșa prin alegerile prezidențiale. În ultima săptămână...”.
- Președintele Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, Tatiana Slipaciuk, nu exclude posibilitatea unor întârzieri în numărarea voturilor la primul tur al alegerilor de la 31 martie a.c.
- Potrivit ministrului ucrainean de externe Pavel Klimkin, blocarea activității în formatul Normandia de către Federația Rusă reprezintă un amestec al Moscovei în campania electorală din Ucraina, iar încălcarea sistematică a acordurilor de încetare a focului în raioanele din Donbass – o crimă împotriva Ucrainei, ucrainenilor și dreptului internațional.
- Candidatul pro-european Anatolii Grițenko a declarat că recentul scandal privind corupția din industria de armament a Ucrainei a obligat liderii europeni să își reformuleze sprijinul pentru Petro Poroșenko și să prefere alt candidat pro-european.
- La 22 martie a.c. a avut loc, la Moscova, o întâlnire între candidatul Iurii Boiko și președintele formațiunii politice pe care Boiko o reprezintă la alegeri, “Platforma de Opoziție – Pentru Viață!” (Viktor Medveciuk, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), cu premierul rus Dmitri Medvedev și șeful Companiei Gazprom Alexei Muller, întâlnire la care oficialii ruși au promis public întreaga lor disponibilitate de a relua cooperarea cu Ucraina în domeniul gazului, coroborată cu disponibilitatea de a relua dialogul politic după alegerile prezidențiale cu “lideri pragmatici” de la Kiev. Întâlnirea de la Moscova este tratată de către președintele Petro Poroșenko drept un “act de trădare”, o tentativă de unificare a forțelor anti-ucrainene și deopotrivă una de subminare a unității ucrainenilor, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei a promis desfășurarea unei anchete, menționând că prin astfel de gesturi Moscova ar încerca să abată atenția de la acțiunile sale militare asupra campaniei electorale din Ucraina. Vizita la Moscova a lui Boiko a fost aspru criticată și de către ministrul ucrainean de externe Pavel Klimkin, care vede în această întâlnire o demonstrație a poziției pro-ruse a candidatului Iurii Boiko.
- Vizita la Moscova a lui Iurii Boiko are ca obiectiv refacerea imaginii acestuia ca unic candidat al opoziției în sudul și estul Ucrainei, unificarea bazinelor electorale pro-rusești din est și din sud în favoarea acestuia, relevând “simpatia ascunsă” a Moscovei și preferatul acesteia la alegerile prezidențiale – Iurii Boiko. Potrivit analiștilor ucraineni, dacă Boiko reușește în aceste zile să își impună percepția de candidat unic al opoziției din sudul și estul țării, atunci șansele acestuia de a accede în turul al doilea ar crește exponențial.
- Cel mai recent sondaj electoral privind alegerile prezidențiale, realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, relevă că actuala ierarhie a ratingurilor electorale pentru alegerile de la 31 martie a.c. ar arăta astfel: Volodimir Zelenski – 32,1%, Petro Poroșenko – 17,1%, Iulia Timoșenko – 12,5%. Alte ratinguri: Iurii Boiko – 10,4%, Anatolii Grițenko – 6,9%, Olexandr Vilkul – 5,7%, Oleg Liașko – 5,2%. Potrivit aceluiași sondaj, Petro Poroșenko ar pierde în turul al doilea împotriva oricăruia dintre principalii săi contracandidați. Sondajul a fost efectuat în perioada 14-22 martie, iar marja maximă de eroare este de 3,3%.
- Potrivit celor mai recente sondaje pentru alegerile parlamentare din toamna anului în curs (efectuate de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev), principalele formațiuni politice din Ucraina creditate de alegătorii ucraineni sunt: “Sluga Narodov” (“Servitorul poporului”, lider Volodimir Zelenski) – 13,1%, “Batkiscina/Patria” – 8,9%, Blocul Petro Poroșenko / Solidaritatea – 7,6%, Platforma de Opoziție – Pentru viață! – 6,4%, Poziția civilă – 4,5%, Partidul Radical (lider Oleg Liașko) – 2,8% și Blocul de Opoziție (pro-rus) – 2,7%. Alegerile parlamentare sunt prevăzute a avea loc la 27 octombrie a.c.
- Potrivit presei ucrainene, Zelenski se pronunță pentru intrarea Ucrainei în UE pe baza unei proceduri inexistente – Planul pentru candidatură. Membrii staff-ului acestuia au declarat că Zelenski sprijină în principiu aderarea Ucrainei la UE: “Vom face totul pentru ca peste 5 ani Ucraina să poată transmite Uniunii Planul pentru candidatură, cel puțin. În mod ideal – chiar Planul pentru aderarea la UE ca membru cu drepturi depline”. În același timp, candidatul Zelenski propune înființarea unui Oficiu pentru coordonarea procesului de integrare europeană a Ucrainei în cadrul Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, pentru urgentarea implementării Acordului de Asociere (notă: un astfel de Oficiu există încă din 2016).
- Principalii patru contra-candidați autodeclarați pro-europeni (Timoșenko, Poroșenko, Zelenski, Grițenko) se pronunță pentru aderarea Ucrainei la NATO, dar avansează termene diferite. Poroșenko estimează că se va obține invitație de aderare pe durata celui de-al doilea mandat al său, iar discuția pentru acordarea Planului de acțiune privind aderarea ar putea începe chiar la Summitul din decembrie 2019 al Alianței. Zelenski apreciază că “aderarea la NATO este o urmare a alegerii Maidanului și cursului pro-euroatlantic întărit recent în Constituție și reprezintă, mai mult, un instrument de consolidare a capacității noastre de apărare”, însă decizia de aderare la NATO trebuie adoptată prin referendum, iar termenul avansat de acesta este mai îndepărtat: “Obiectivul nostru este ca în 5 ani să solicităm Planul de aderare și să primim acordul pentru acest Plan. Sper că Alianța va adopta această decizie chiar și în cazul unui conflict nesoluționat și al unui teritoriu necontrolat încă efectiv (n.n. Donbasul)”. Iulia Timoșenko insistă asupra necesității reformelor pe care Ucraina trebuie să le adopte pentru a se apropia de NATO, neavansând termene: “Vom ridica problema Planului privind aderarea, însă mai întâi Ucraina trebuie să fie pregătită”. Anatolii Grițenko apreciază că, dimpotrivă, chiar dacă Ucraina nu va fi pregătită pentru primirea Planului de aderare la NATO, trebuie să îl implementeze fără formalități inutile: “Planul pentru aderare ne trebuie nouă, nu Bruxelles-ului, pentru a ridica standardele în toate domeniile, dintre care cel propriu-zis militar ocupă doar cca 20%. Trebuie să adoptăm noi un Plan pentru aderare și să îl implementăm”.
- Principalii candidați de orientare pro-europeană despre relațiile cu vecinii: Poroșenko – în perioada mandatului, în pofida greutăților și a agresiunii hibride a Rusiei, s-a reușit nivelarea relațiilor cu Polonia și construirea unei noi relații de calitate cu liderii acestei țări, iar Budapesta “ a primit toate explicațiile necesare, solicitate de aceasta; propunerile noastre pentru continuarea dialogului cu Budapesta sunt în prezent pe masa liderilor maghiari”. Iulia Timoșenko: Ucraina trebuie acum să îndeplinească toate promisiunile pentru deblocarea dialogului cu Ungaria; candidatul apreciază că este posibilă rezolvarea tuturor problemelor cu țările vecine: “Una dintre prioritățile lui Timoșenko după alegeri va fi normalizarea relațiilor cu țările vecine. Pentru Ucraina este un lux de neacceptat existența vechilor dezacorduri și apariția unora noi în relațiile cu vecinii”. Zelenski și Grițenko promit căutarea unor compromisuri în relația cu Polonia.
- Principalii patru candidați de orientare pro-europeană (Zelenski, Poroșenko, Timoșenko, Grițșenko) s-au declarat împotriva unor compromisuri în relația cu Rusia și pentru continuarea și prelungirea sancțiunilor împotriva Moscovei. Declarații relevante: “Crimeea este pământul nostru; nu vom face nici un fel de schimburi sau compromisuri”, Zelenski; “Ucraina nu va ceda dreptul său asupra Crimeei în schimbul nici unui beneficiu economic; este pământul nostru; nu vom face nici un fel de schimburi sau compromisuri”, Grițenko. Toți cei patru candidați s-au pronunțat împotriva unor negocieri de pace cu liderii formațiunilor separatiste din Donbas. Trei dintre cei patru candidați se pronunță pentru menținerea formatului internațional actual de negociere în cadrul formatului Normandia și al Acordurilor de la Minsk, în timp ce Timoșenko se pronunță pentru modificarea formatului – susținând Memorandumul de la Budapesta. Și candidatul Zelenski ar agrea schimbarea formatului Normandia, cu acordul tuturor părților.
- Candidatul Petro Poroșenko a efectuat sâmbătă o vizită în regiunea Cernăuți, unde, în timpul mitingului organizat în Piața Filarmonicii din Cernăuți, a făcut următoarele declarații în limba română (sursa: “Libertatea Cuvântului”), evidențiind că Bucovina este o zonă unică unde oamenii care vorbesc diferite limbi, conviețuiesc în pace și bună înțelegere: “De fiecare dată când vin în satele românești, îi salut pe oameni: „Bună seară”, iar în schimb aud cuvintele: „Bine ați venit și mulțumesc frumos”…. Așa este corect, prietenii mei, căci eu am copilărit în astfel de mediu. M-am născut în sudul regiunii Odessa, acolo unde locuiesc compact bulgari… Apoi, patru ani am locuit într-o zonă populată de români, deci „știu oleacă limba română”. În anii studenției au locuit cu prietenii noștri polonezi… Am însușit de asemenea engleza și franceza… Bineînțeles, cunosc limba rusă… Totuși pentru noi principala limbă este ucraineana…. Dacă nu noi, atunci cine o va proteja…”.
