Retragerea Statelor Unite din OMS – consecințe pe termen lung
Dorin Melnic
Pe 22 ianuarie a.c., Departamentul de Sănătate și Servicii Umane și Departamentul de Stat al SUA au anunțat finalizarea retragerii Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19, apărută în Wuhan, China, a incapacității de a adopta reforme urgent necesare și a incapacității de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS.
Președintele american Donald Trump a anunțat, pe 20 ianuarie 2025, planul SUA de a părăsi definitiv OMS. În timpul procesului, care a durat un an, SUA a încetat finanțarea organizației, și-a retras personalul din structurile acesteia și a început să orienteze activitățile desfășurate anterior cu OMS cu alte țări și organizații.
Ca răspuns la aceste critici, OMS a afirmat că ,,își asumă greșelile’’, dar că, totodată, ar fi știut să acționeze rapid și transparent, împărtășind cu statele membre cele mai plauzibile dovezi privind originile virusului SARS-CoV-2. În plus, organizația a recomandat utilizarea măștilor, a vaccinurilor și distanțarea fizică, dar neagă că a insistat pentru obligativitatea acestor măsuri de protecție și a sprijinit guvernele suverane să ia decizii pe care le considerau în interesul popoarelor lor, deciziile fiind ale lor.
Ca urmare a consecințelor pandemiei de COVID-19, statele membre ale OMS au lucrat la crearea unui tratat internațional pentru a preveni și se pregăti pentru viitoarele pandemii, mai ales prin partajarea echitabilă a vaccinurilor și medicamentelor.
Tratatul a fost aprobat în cele din urmă în aprilie anul trecut de toate statele membre ale OMS, cu excepția Statelor Unite.
Washington-ul a fost în mod tradițional unul dintre cei mai mari donatori ai organizației, dar nu și-a plătit taxele pentru 2024 și 2025, ceea ce a cauzat deja pierderi uriașe de locuri de muncă în cadrul organizației.
Deși avocații OMS sugerează că SUA este obligată să plătească restanțele – estimate la 260 de milioane de dolari – Casa Albă a declarat că nu vede nici un motiv pentru a face acest lucru.
Decizia Statelor Unite de a părăsi organizația va fi examinată de Consiliul Executiv al OMS în cadrul reuniunii sale ordinare care a început pe 2 februarie, dar și de Adunarea Mondială a Sănătății în cadrul reuniunii sale anuale din mai a.c.
Dr. Tedros Ghebreysus, director general al organizației, a declarat că este deschis să accepte din nou SUA ca membru.
,,OMS a semnalat – destul de ferm, cred – că dorește să continue să colaboreze cu America’’, spune dr. Judd Walson, președintele departamentului de sănătate internațională de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg din Baltimore, Maryland. ,,Steagul american continuă să fluture în fața sediului OMS din Geneva, iar asta nu se întâmplă dintr-o greșeală. Suntem optimiști că lucrurile nu vor rămâne așa’’.
Retragerea Statelor Unite din comunitatea globală de sănătate are, totodată, implicații geopolitice importante. Deși deciziile OMS sunt determinate prin consens de către statele membre, absența SUA creeză acum spațiu liber pentru ca alte țări să exercite mai multă influență, ceea ce ar putea afecta prioritățile globale în materie de sănătate. State precum Federația Rusă, China, India sau Arabia Saudită ar putea interveni pentru a compensa o parte din golul lăsat de America.
De asemenea, implementarea programelor globale de sănătate va fi profund afectată. Întrucât Statele Unite au fost cel mai mare finanțator al OMS, retragerea l-a forțat pe Ghebreysus să revizuiască bugetul și să se bazeze mai puțin pe donatorii importanți, ceea ce înseamnă mai puține resurse pentru a-i sprijini pe cetățenii statelor cu venituri mici și medii, care se bazează exclusiv pe OMS pentru sprijin financiar și îndrumare privind politicile și recomandările de sănătate.
În concluzie, retragerea Statelor Unite din OMS reprezintă un factor indispensabil al agendei actualei conduceri de la Casa Albă în a-și promova propria agendă naționalistă pe plan extern, bazată pe ambițiile de a rămâne o mare putere economică, politică și militară la nivel global, dar fără să își mai asume rolul de ,,jandarm planetar’’ și să privească cu neîncredere organizațiile internaționale care militează pentru cooperare în gestionarea comună a crizelor globale, iar domeniul sănătății va fi lipsit de implicarea necesară a statelor lumii în a combate orice viitoare problemă de ordin sanitar.
