- Cele mai recente sondaje electorale: Zelenski – 27,7%, Timoșenko – 16,6%, Poroșenko – 16,4%, în timp ce 25% dintre cetățeni nu își stabiliseră încă opțiunea de vot (sondaj comun Institutul de Cercetări Internaționale de la Kiev, Centrul Razumkov și Grupul Sociologic Rating, 5-14 martie a.c.). Zelenski – 32,1%, Poroșenko – 17,1%, Timoșenko – 12,5% (sondaj efectuat de Institutul de Cercetări Internaționale de la Kiev, 14-22 martie a.c.).
- Potrivit celui mai recent dintre sondaje, realizat de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, Centrul "Razumkov" și Grupul sociologic "Rating", Petro Poroşenko nu are şanse să câștige alegerile prezidenţiale dacă în turul al doilea îl va avea contracandidat pe actorul Vladimir Zelenski. Rezultatele sondajului arată că, dacă în al doilea tur de scrutin ar intra Iulia Timoşenko şi Petro Poroşenko, fostul premier ar obţine 26% din voturi, faţă de 19%, cât ar obţine actualul preşedinte al Ucrainei. Dacă în turul doi ar intra Vladimir Zelenski şi Petro Poroşenko, rezultatele ar fi de 39% respectiv 18%, iar dacă lupta electorală în turul doi s-ar duce între Zelenski şi Timoşenko, rezultatele ar fi de 34% respectiv 21%.
- În ziua primului tur al alegerilor, 31 martie a.c., trei centre de sondare a opiniei publice din Ucraina vor efectua exit-poll-uri. Rezultatele acestora vor fi prezentate imediat după încheierea votării, la ora 20.00.
- Potrivit New York Times, Vestul apreciază că există riscul semnificativ al stopării reformelor interne în Ucraina indiferent de numele viitorului președinte al țării.
- Potrivit datelor Comitetului Electoral al Ucrainei, candidații la funcția de șef de stat au cheltuit în total, la nivel oficial, suma de 1.273.000.000 grivne (curs echivalent aproximativ 1 Euro = cca 30 grivne), dintre care cca 853 milioane grivne – pentru reclame și publicitate mass-media. Principalii favoriți înscriși în cursa electorală au cheltuit următoarele sume pentru reclamă: Petro Poroșenko – 251 milioane grivne, Iulia Timoșenko – 118 milioane grivne, Volodimir Zelenski – 64 milioane grivne.
- Potrivit numeroaselor articole din presa ucraineană, listele electorale nu sunt actualizate. Pe liste se află numeroase nume ale unor cetățeni decedați, privați de cetățenie, dispăruți etc. De asemenea, au fost constatate scheme de înregistrare fictivă la aceeași adresă a unor numeroși cetățeni, în scopul îngreunării verificării datelor de identitate. Amploarea fenomenului generează, în mediile analitice din țara vecină, supoziția potrivit căreia neactualizarea listelor ar reprezenta un proces deliberat, pentru a facilita falsificarea pe scară largă a rezultatelor scrutinului.
- În campania electorală, au fost înregistrate 3.945 plângeri, reclamații și sesizări și au fost deschise 200 de dosare penale privind producerea de încălcări ale legislației electorale.
- Potrivit unor cercetări sociologice recente, numeroși alegători ucraineni ar avea intenția de a-și vinde votul pentru sume cuprinse între 200 și 1000 de grivne. În mediul rural, suma medie care i-ar mulțumi pe aceștia este de 200 grivne, în orașele mici – de cca 500 grivne, iar în marile orașe – de 1.000 grivne.
- S-a finalizat înregistrarea observatorilor internaționali la alegerile prezidențiale. În total au fost acreditați 2.344 de observatori internaționali din partea unor organizații sau state străine. Observatorii ruși din echipa OSCE nu au primit acreditare.
- În ziua de sâmbătă, 30 martie a.c., este interzisă desfășurarea campaniei electorale. Potrivit șefului Comitetului Electoral al Ucrainei, în mod tradițional acaastă normă este încălcată de către staff-urile candidaților.
- Potrivit politologului Ruslan Bortnik, în cazul în care unul dintre candidații declarați admiși în turul al doilea al alegerilor se va retrage, în acest caz candidatul rămas în cursă va trebui să fie ales cu voturile a 50% plus 1 din opțiunile de vot exprimate de alegătorii prezenți la urne.
- Cele mai recente declarații electorale:
- Candidatul Petro Poroșenko l-a menționat din nou pe Vladimir Putin, precizând că acesta este interesat de destabilizarea situației din Ucraina; potrivit lui Poroșenko, singurul său oponent este chiar președintele rus Vladimir Putin. Poroșenko a declarat că interesele Rusiei coincid cu cele ale unor anumiți candidați și ale oligarhilor care îi sprijină pe aceștia. Poroșenko: “Îmi este indiferent care anume dintre oligarhi, inclusiv Igor Kolomeiski (n.n. despre care se presupune că îl sprijină pe Zelenski), va juca în folosul lui Putin; tot ceea ce slăbește statul nostru îl întărește pe Putin. Rusia se află în prezent izolată, de aceea Putin caută să submineze Ucraina din interior”.
- Iulia Timoșenko a declarat că va lua măsuri de redeschidere a marilor unități de producție, de creare de noi locuri de muncă și de stimulare a economiei. Ea a promis că va elabora un nou sistem de credite pentru tineri, după modelul european, cu un avans obligatoriu de plată în cazul creditelor pentru locuințe de max. 20%.
- Oleg Liașko a promis o diferență de maximum 7 ori între salariul minim și cel maxim în Ucraina.
- Candidatul Oleksandr Vilkul a declarat că va introduce în Radă un proiect legislativ privind ridicarea blocadei instituite în raioanele de est din Donbas.
- Anatol Grițenko a declarat că în cazul în care va fi ales ca președinte al Ucrainei îl va numi pe funcția de premier pe Andrei Sadovâi, primarul orașului Lvov, de orientare pro-europeană, care s-a retras din competiția prezidențială în favoarea lui Grițenko.
- Iulia Timoșenko a declarat că își dorește să intre în turul al doilea al alegerilor cu Volodimir Zelenski. Potrivit declarațiilor acesteia, ar avea prima șansă la alegerile prezidențiale: “Dacă cei care declară că îl sprijină pe Volodea (n.n. Volodimir Zelenski) se vor prezenta la alegeri, atunci voi intra în turul al doilea cu acesta. Dacă nu – voi intra în turul al doilea cu Petro Poroșenko”. A citat date ale unui sondaj comandat de formațiunea sa politică (Batkivscina/Patria), din care rezultă că, într-o finală cu Zelenski, Timoșenko ar putea obține peste 51%, iar dintr-o finală prezumtivă cu Petro Poroșenko – cca 57%. Iulia Timoșenko l-a acuzat foarte dur pe Petro Poroșenko de îmbogățire ilicită prin diferite scheme off-shore, de manipulare a retoricii patriotice, de intenția de a falsifica alegerile etc: “Poroșenko va răspunde pentru fiecare copeică”. Timoșenko: Poroșenko face și acum afaceri cu Kremlinul, în cel puțin trei direcții: livrează produse petroliere rusești prin conducta Novograd-Volyn, prin intermediul unor companii afiliate; face afaceri cu gaz lichefiat pentru autoturismele din Ucraina, tot prin intermediul unor companii afiliate; importă în Ucraina gaz rusesc prin scheme complicate, care ascund proveninența acestuia.
- 315.725 de cetățeni ucraineni și-au schimbat temporar locul în care își vor exercita dreptul la vot și au comunicat oficial schimbarea locului de vot autorităților ucrainene împuternicite, prin modificarea datelor conținute în Registrul de Stat al alegătorilor.
- Cca 16.000 de „observatori-digitali” vor monitoriza scrutinul din partea candidatului Volodimir Zelenki și a formațiunii sale politice. Aceștia vor filma, fotografia etc. în scopul prevenirii falsificării rezultatelor scrutinului.
- (BucPress Cernăuți): Candidatul la președinția ucraineană, Iulia Timoșenko, a semnat în regiunea Transcarpatia Carta armoniei interetnice. Documentul declară elaborarea și adoptarea Legii privind comunitățile naționale din Ucraina. Carta a fost semnată în timpul Forumului Panucrainean al Comunităților Naționale din Ucraina, care a avut loc la Ujgorod. De asemenea, documentul prevede fondarea Consiliului armoniei interetnice pe lângă Președintele Ucrainei, asigurarea condițiilor necesare dezvoltarea cu succes a cetățenilor de orice origine etnică etc.
- (Libertatea Cuvântului, Cernăuți): Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de către Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, în comun cu Centrului de cercetări economice şi politice „O. Razumkov” și Grupul sociologic „Rating”, 83% din cetățenii ucraineni sunt convinși că în timpul desfășurării alegerilor prezidențiale vor avea loc falsificări de voturi. Totodată, procentajul celor care cred că alegerile se vor desfășura în mod cinstit și transparent ar fi de doar 6%.
- Libertatea Cuvântului (Cernăuți) preia o analiză publicată în presa occidentală privind alegerile din Ucraina; principalele date ale acesteia: Susţinătorii occidentali ai Ucrainei se tem că viitorul preşedinte al ţării nu va dori sau nu va putea să accelereze reformele în care ei au investit vreme de cinci ani, oricare ar fi el. Lupta electorală principală se va duce între preşedintele actual Petro Poroşenko, fostul prim-ministru Iulia Timoşenko şi actorul Volodimir Zelenski. Diplomaţii occidentali detaşaţi la capitala Ucrainei au declarat că toate cele trei opţiuni lasă loc de îndoială asupra modalităţii în care ar produce reforme, ar lupta împotriva corupţiei şi ar continua ajutorarea populaţiei. „Cu siguranţă ştim ce obţinem cu Poroşenko,” a declarat unul din diplomați, citat de presa ucraineană. „Credem că ştim ce vom obţine cu Timoşenko. Cu Zelenski, nu avem nicio idee.” Poroşenko a câştigat apreciere pentru că a reuşit să ţină Ucraina în ordine după haosul ce a urmat anexării Crimeei, întărind armata şi adoptând reforme în domenii precum cel bancar sau cel energetic. Însă eforturile anticorupţie s-au împotmolit şi aparenta cultură a impunităţii unde oficiali de top nu sunt pedeosiți cu închisoare pentru fraudă sau luare de mită i-a dezamăgit pe votanţi. În lipsa unei opţiuni mai bune, UE şi-a menţinut principiile de a insista pe reforme şi de a promova aspiraţiile pro-occidentale ale Ucrainei, în loc să susţină un anumit candidat. „Poroşenko a avut o linie foarte clară, cel puţin pe hârtie, în a-i rezista Rusiei şi în a fi proeuropean. Nu a fost ideal, dar îl cunoaştem, am avut de-a face cu el,” a declarat un diplomat de la Bruxelles. „Este crucial ca următorul preşedinte să continue agenda de reforme pentru pentru că am investit foarte mult în ea. Fără asta şi fără o linie fără echivoc în ceea ce priveşte Rusia, relaţia va avea de suferit.” Prin contrast, Zelenski este o enigmă. El a profitat de deziluzia simţită de la protestele Maidan încoace, iar figura sa nouă şi lipsa de bagaj politic sunt atrăgătoare pentru alegători, în special pentru cei tineri. Însă diplomaţii se tem de lipsa sa de experiență şi de faptul că acesta ar putea avea obligaţii faţă de Igor Kolomoiski, un oligarh care deţine canalul TV unde apare în mod şi Zelenski. Cei doi neagă că ar avea legături unul cu celalalt. O victorie a lui Zelenski ar stârni îngrijorare referitor la soarta PrivatBank, cel mai mare creditor al Ucrainei, pe care guvernul l-a naţionalizat de la Kolomoiski în 2016. Guvernul vrea să recupereze banii despre care spune că au fost sustraşi în perioada în care Kolomoiski deţinea PrivatBank. Kolomoiski neagă că ar fi comis vreo ilegalitate şi spune că banca a fost naţionalizată forţat, fără o justificare. „Este el (Zelenski) doar o marionetă? Nu cred,” a spus un diplomat occidental. Va ajunge el să intensifice eforturile pentru judecarea cazului PrivatBank în orice jurisdicţie disponibilă? Trebuie să-ţi pui întrebări referitor la asta.” La o întâlnire cu ambasadori europeni din februarie, Zelenski s-a disculpat destul de bine, potrivit unor oficiali prezenţi, minimalizând cariera sa de actor de comedie şi aducând în atenţie performanţa sa ca producător şi manager. Totuşi, a lăsat impresia că nu prea are substanţă, a precizat un diplomat. Acesta din urmă a adăugat că viziunea optimistă ar fi ca Zelenski să se înconjoare cu reformatori care l-ar trata ca pe o foaie albă pentru a-şi imprima viziunea proprie. „Nu te poţi aştepta la multe de la o persoană fără experinţă politică,” a afirmat un alt oficial. „Părea destul de sincer, dar doar rezultatele pot fi judecate.” Chiar dacă este onest, Zelenski ar putea să aibă probleme cu trecerea propriilor sale reforme de parlament, având în vedere că nu are parlamentari, a spus un diplomat. Într-un fel, Poroşenko a devenit victima propriului său succes de a menţine izolat conflictul din Donbas, a precizat un alt oficial, încurajându-i pe votanţi să-i dea o şansă lui Zelenski. „Pentru că Poroşenko a cauterizat rana Donbas, a izolat conflictul de 90 la sută din ţară, oamenii au simţit că pot experimenta.” „Există o acalmie înşelătoare în ţară.” Timoşenko, care a fost premier de două ori, este de asemenea o amestecătură pentru UE. A venit alături de ea în 2011, când a fost încarcerată de către predecesorul lui Poroşenko, Viktor Ianukovici, însă un acord de gaze naturale din 2009, care a părut să aducă mai multe beneficii Rusiei decât Ucrainei şi o retorică anti-reforme mai recentă au făcut- să nu mai fie atât de atractivă. „Şi-a cam pierdut strălucirea de martir,” a spus un oficial de la Bruxelles.
- (Radio Europa Liberă / Criza din Ucraina. LiveBlog / Dan Alexe și Centrul BucPress Cernăuți): Zelenski promite reforme anti-corupţie, Timoșenko - majorarea pensiilor, Poroșenko promite alegeri prezidențiale corecte și transparente. Cu mai puțin de o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale din Ucraina, lupta adevărată se duce pentru locul doi între preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko şi fostul prim-ministru, Iulia Timoşenko. Actorul de comedie Volodimir Zelenski conduce detaşat. În cursa electorală pentru funcția de președinte al Ucrainei s-au înscris 40 de candidaţi, însă presa discută doar despre 10-12 dintre aceștia, considerând că ceilalţi o au doar un rol decorativ. Presa străină a fost şi mai selectivă şi inițial s-a ocupat doar de doi candidaţi – anume Poroşenko şi Timoşenko. Din acel moment a început să crească în sondaje cel de-al treilea candidat, care acum ocupă primul loc, dar încă nu poate fi considerat un câştigător sigur al alegerilor. Zelenski nu este un politician. El şi-a dobândit notorietatea naţională ca actor în serialul de televiziune În slujba poporului în care a jucat rolul unui tânăr profesor de istorie, care în urma unei pure întâmplări a devenit preşedintele Ucrainei. Nu se poate exclude ca scenariul de film să devină realitate, cu atât mai mult cu cât proaspătul aspirant la fotoliul prezidenţial este „nepătat”, nu poate fi acuzat de corupţie, pentru că nu a îndeplinit nicio funcţie administrativă. Alegerile sunt urmărite cu mare interes din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene datorită revoluţiei din 2014, care a fost urmată de agresiunea Rusiei şi ocuparea Peninsulei Crimeea. Potrivit institutului de sondare a opiniei publice Reiting, pe primul loc în cursa electorală se situează Zelenski cu 25,1%, urmat de Poroşenko cu 16,6% şi Timoşenko cu 16,2%. Cum însă în campaniile electorale armele cele mai distrugătoare sunt folosite în ultima fază a procesului, clasamentul se poate răsturna. Prima bombă a şi exploadat deja. Jurnalişti de investigaţie au aflat despre o afacere de corupţie în legătură cu concernul Ukroboronprom care furnizează tehnică militară pentru armata ucraineană. În acest scandal este implicat şi secretarul adjunct al Consiliului de Apărare a Ucrainei, Oleh Gladkovski. Acesta este cunoscut ca un apropiat al preşedintelui Poroşenko. Imediat după izbucnirea scandalului Poroşenko l-a demis pe Gladkovski, însă nici aşa nu a scăpat de suspiciuni ale presei. Iulia Timoşenko a declarat că va solicita declanşarea procedurii de demitere al lui Poroşenko pe motiv de trădare. Ea are experienţă în acest demers, pentru că a solicitat declanşarea acestei proceduri şi în cazul foştilor preşedinţi, Leonid Kucima, Viktor Iuşcenko şi Viktor Ianukovici, însă de fiecare dată fără succes. Nici de această dată nu are mari şanse din cauză că în Ucraina nu există o lege a impeachment-ului, și chiar dacă ar exista, tot nu ar reuşi să adune numărul necesar de semnături având în vedere componenţa politică a parlamentului, care este favorabilă preşedintelui. Cu toate acestea, mai mulţi analişti consideră că scandalul poate să submineze sprijinul electoral al lui Poroşenko în cadrul armatei, adică exact în acel segment care era considerat fieful lui. Poroşenko însă încearcă să cucerească o altă categorie socială, motiv pentru care a declanşat proiectul său împotriva sărăciei. Începând cu această lună au fost majorate pensiile, diferite variante ale ajutoarelor sociale vor fi convertite în bani. Cei care s-au pensionat anticipat şi pensia acestora nu atinge pragul de 1700 de grivnea (aproximativ 52,3 euro), vor primi o singură dată un sprijin de 2410 grivne (74,1 euro). Acest sprijin va fi acordat în două tranşe. Prima tranșă se va acorda înainte de alegeri, iar cea de-a doua după alegerile prezidenţiale, în luna aprilie. Desigur opoziţia l-a acuzat pe preşedinte de cumpărare de voturi (deşi oficial este vorba despre o măsură a guvernului), însă acesta nici nu a respins atacurile. „Da, ne asumăm că şi în următorii cinci ani îi mituim, cumpărăm, corupem pe oameni, prin adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor sociale de care ei beneficiază.” – a spus Poroşenko. Tot cu ridicarea nivelului de trai își face campanie şi Timoşenko. Un element central al campaniei electorale îl reprezintă reducerea drastică a preţului gazului. Încă din anul 2016, a înaintat o acţiune în justiţie prin care a solicitat constaterea faptului că guvernul a stabilit în mod ilegal preţul gazului. În prima instanţă aceasta a câştigat procesul. Potrivit hotărârii – care încă nu este definitivă – preţul gazului ar trebui să fie doar o treime din preţul actual. Desigur, guvernul a făcut recurs împotriva deciziei.
