Ucraina – oglinda electorală (13)

1. Riscuri în ziua alegerilor și ulterior

• Ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov a apreciat că în ziua alegerilor nu există riscuri semnificative din partea formațiunilor ultranaționaliste și radicale decât dacă activitatea acestora este controlată de către candidații la alegerile prezidențiale. Acesta a ținut să demonteze câteva mituri cu privire la alegeri: mitul potrivit căruia grupările radicale pot provoca stoparea alegerilor; mitul potrivit căruia grupările radicale conduce/controlează Ministerul de Interne și reprezintă armata personală a lui Avakov. Arsen Avakov: dacă vor exista provocări, agresiuni, activități radicale în cazul unor secții de votare, cu caracter local, acestea vor fi localizate și neutraliate imediat; Ministerul de Interne are suficiente resurse pentru a combate și neutraliza activitatea radicală sau violentă a unor persoane. Un risc autentic îl poate reprezenta destabilizarea situației după primul tur al alegerilor în cazul în care unii dintre candidații care vor pierde vor aprecia că diferența de scor electoral este foarte mică și pot denunța încălcări ale procesului electoral care să trimită la falsificarea acestui scrutin și implicit la denunțarea prin forța străzii a rezultatelor acestuia. În acest caz, unii dintre candidați pot utiliza/exploata grupările radicale și în această situație poate interveni în situația internă și statul-agresor – acesta reprezintă cel mai mare risc pentru Ucraina imediat după primul tur al alegerilor.
• Potrivit Comisiei Electorale a Ucrainei / CEU, princpalele amenințări care pot surveni în ziua desfășurării primului tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina sunt falsificarea rezultatelor votului și utilizarea forței. Experții apreciază că riscul de falsificare a alegerilor este mai mare decât cel al degradării imediate a situației de securitate din țara vecină. Unul din instrumentele prin care s-ar putea produce o falsificare masivă a voturilor îl reprezintă așa-zișii membri tehnici ai comisiilor de votare. În ceea ce privește riscul privind utilizarea forței, principalele preocupări sunt legate de activitatea formațiunilor ultranaționaliste și paramilitare, ai căror lideri au făcut numeroase declarații radicale în ultimele săptămâni de campanie. Potrivit directorului general al CEU, Alexei Koșel, numărul mediu de membri ai unei comisii electorale este de 37; în același timp, cei mai mulți dintre cei 39 de candidați nu au desfășurat activități electorale de campanie, nu au desfășurat întâlniri cu alegătorii, nu au efectuat turnee electroale în țară, nu au existat în dezbaterile publice etc., însă și-au desemnat un număr impresionant de membri în comisiile de vot. Acesta a declarat că “avem toate argumentele pentru a aprecia că există riscul ca activitatea multor comisii de votare să fie influențată și chiar controlată de așa/numiții membri tehnici ai comisiilor, care activează în interesul favoriților lor politici”. Acesta nu exclude, de asemenea, existența unor atacuri și provocări punctuale asupra unor secții de votare, însă apreciază că nu există riscul real al declarării întregului proces electoral ca fiind ilegitim.
• Potrivit adjunctului directorului general al CEU, Natalia Linnik, nu este exclus nici amestectul Federației Ruse în organizarea de provocări care au ca țintă secțiile de vot și realizarea de atacuri cibernetice care pot bloca activitatea comisiilor electorale. Potrivit acesteia, 6 candidați din cei 39 nu au utilizat fondurile electorale atribuite acestora din bugetul de stat (printer care Nikolai Gaber, Dmitrii Gnap, Olexandr Daniliuk, Roman Nasirov, Ruslan Rigovanov), deși unii dintre aceștia au membri în numeroase secții de vot (d.e. Nikolai Gaber are numeroși membri proprii în cca 90% din comisiile de votare).

II. Date sociologice recente

• Ultimele sondaje privind favoriții cursei electorale:
• Sondaj efectuat de Fundația “Inițiativa Democratică I. Kuceriv” și Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (20-26.03.2019, marja maximă de eroare – 3,7%): Volodimir Zelenski – 27,6% din alegătorii care se vor prezenta la vot și și-au stabilit deja opțiunea de vot (20,9% din alegătorii care se vor prezenta la vot), Petro Poroșenko – 18,2% (13,7%), Iulia Timoșenko – 12,8 (9,7%). Alte ratinguri electorale: Iurii Boiko – 11,1% (8,4%,) Anatolii Grițenko – 8,4% (6,3%), Oleg Liașko – 5,2% (4%), Olexandr Vilkul – 4,4% (3%), Igor Smeșko – 4% (1,37%). 24% din alegători nu și-au stabilit încă opțiunea de vot. 85% dintre alegători și-au exprimat inrenția de a participa la scrutin.
• Sondaj efectuat de Grupul Sociologic Rating (22-27.03.2019, marja de eroare 1,8%): Volodimir Zelenski – 26,6% din voturile celor care vor participa sigur la alegeri și și-au stabilit opțiunea de vot, Petro Poroșenko – 17,2%, Iulia Timoșenko – 17,2%. Alte ratinguri: Anatolii Grițenko – 9,8%, Iurii Boiko – 9,5%, Oleg Liașko – 5,4%, Olexandr Vilkul – 4%, Igor Smeșko – 3,5%.
• Sondaj comun efectuat de Institutul ucrainean de cercetări sociale și Centrul “Monitorizare socială”: Volodimir Zelenski – 29,1%, Iulia Timoșenko – 16%, Petro Poroșenko – 15,3%. Alte ratinguri: Anatolii Grițenko – 9,1%, Iurii Boiko – 8,4%, Olexandr Vilkul – 6,1%, Oleg Liașko – 5,7%.
• Sondaj comun efectuat de compania internațională (cu sediul în SUA) Greenberg Quinlan Rosner și compania ucraineană InfoSapiens (16-25 martie): Volodimir Zelenski – 27%, Petro Poroșenko – 19%, Iulia Timoșenko – 15%, Iurii Boiko – 11%, Anatolii Grițenko – 10%, Oleg Liașko – 4%.
• În cele mai multe dintre cercetările sociologice actuale, diferența dintre scorurile electroale ale candidaților aflați pe locurile 2 și 3, Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, ar fi de sub 1%.

1. Ultimele evoluții ale campaniei electorale

• Principalele vești electorale s-au consumat joi, 28 martie a.c., prin două evenimente care pot avea impact la scrutinul de la 31 martie:
• Procurorul General al Ucrainei Iurii Luțenko a anunțat că 98 de persoane, printre care numeroși oficiali aflați în diferite funcții în perioada fostului președinte Viktor Ianukovici, membri ai așa-numitei “familii” Ianukovici – rețea de criminalitate organizată la vârful statului (12 persoane din conducerea unor ministere și departamente, persoane din Banca Națională a Ucrainei, șase șefi ai administrațiilor regionale de stat, 14 membri ai structurilor de conducere ale unor companii de stat etc.), au calitatea de suspecți în așa-numitul “proces al lui Serghei Kurcenko”, proces care are pe rol identificarea activităților penale desfășurate în mandatul fostului președinte Ianukovici împotriva statului ucrainean. Pagubele totale ale activităților penale ale acestora împotriva statului ucrainean se ridică la cca 1,5 miliarde dolari. Mass-media din Ucraina apreciază că aceste declarații ale Procurorului general ar reprezenta o lovitură electorală împotrva candidatului Petro Poroșenko, menționând că printre suspecți s-ar afla și numeroși apropiați ai acestuia. Declarațiile respective ar consolida astfel percepția existenței unor conexiuni între acest candidat și corupția endemică existentă în Ucraina. Procuratura Generală a respins ulterior speculațiile potrivit cărora pe lista celor 98 de suspecți s-ar afla apropiați ai candiatului Petro Poroșenko, denunțând aceste speculații ca fiind nefondate și având scopul discreditării acestui candidat.
• Mass-media din Ucraina au semnalat că principalul candidat la alegerile prezidențiale din Ucraina, Volodimir Zelenki, nu ar fi declarat o vilă cu 15 camere deținută de una dintre companiile acestuia în Italia, în orașul Forte-dei-Marmi din provincia Lucca, regiunea Toscana, pe litoral, la cca 90 km de Florența (stațiune cu numeroase proprietăți deținute de oligarhi ruși). Staff-ul electoral al acestuia a precizat că, potrivit legii, candidatul a fost obligat să declare societățile care îi aparțineau și nu bunurile acestora: "având in vedere ca Volodimir Zelenski nu ocupă nici o funcție publică, el nu este obligat sa declare proprietățile deținute de societățile fondate de acesta. Totodată, această companie (n.n. care deține vila menționată) a fost menționată/inclusă în declarația candidatului Volodimir în deplină conformitate cu legislația în vigoare”. Vila respectivă aparține companiei italiene San Tommaso SRL, declarată de către Volodimir Zelenski ca fiind companie în care deține active; în 2017, compania respectivă a achiziționat vila menționată la un preț de 3,8 milioane euro.

1. Alte aspecte

• Potrivit conducerii Agenției Naționale pentru combaterea corupției, au fost identificate nereguli în rapoartele financiare privind utilizarea resurselor bugetare alocate pentru campania electorală depuse de 17 candidați, inclusiv Volodimir Zelenski, Iulia Timoșenko, Anatolii Grițenko, Iurii Boiko etc.
• Potrivit Mișcării civice “Cesno”, nouă dintre candidații la alegerile prezidențiale din Ucraina pot fi apreciați a fi “candidați tehnici (“iepuri”) ai Iuliei Timoșenko”, iar șase – candidați tehnici ai lui Petro Poroșenko. În total, 18 candidați la președinție sunt suspectați că ar fi simple vehicule electorale ale intereselor celor doi principali favoriți la accederea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale alături de Volodimir Zelenski. În plus, alți doi sunt supectați că s-ar situa “în orbita” lui Volodimir Zelenski, iar unul este conexat intereselor electorale ale lui Oleg Liașko. Prin intermediul candidaților lor tehnici, principalii candidați la alegerile prezidențiale au gestionat critici sistemice, “PR negru” și atacuri murdare împotriva oponenților.
• Potrivit altor surse (Oxana Denisova, Newsroom), Petro Poroșenko ar avea cca 20 de candidați tehnici/fictivi, iar Iulia Timoșenko – 6.
• Autoritățile ucrainene de grăniceri au instituit măsuri suplimentare de securitate la granița administrativă actuală cu Crimeea. De asemenea, a fost adus personal suplimentar la punctele de trecere a frontierei pentru urgentarea formalităților de control în cazul persoanelor care doresc să treacă frontiera de stat pentru a vota la alegeri pe teritoriul Ucrainei.
• Ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, a declarat că cele mai numeroase tentative de cumpărare a votului au fost înregistrate în activitatea staff-urilor candidaților Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko (raport procentual corelat între aceștia de 60%-40%). Potrivit acestuia, cel mai mare risc la alegeri îl reprezintă sistemul sectar al candidatului din partea puterii. Acest sistem este larg răspândit pe teritoriul întregii țări.
• (Bukpress, Cernăuți, Rador, Radio Chişinău): Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a publicat pe site-ul său un raport conţinând informații care se referă la principalele amenințări legate de ingerința Rusiei în procesul electoral ucrainean, unul dintre planurile pe care le are Moscova în acest sens fiind lansarea unor campanii de "informare" și propagandă în spațiul media din Ucraina. Principalul obiectiv este blocarea spaţiului informațional ucrainean pentru a distrage atenția publicului larg de la problemele cu adevărat importante şi promovarea unor campanii negative care să vizeze anumiţi candidaţi la alegerile prezidenţiale din 31 martie 2019. Potrivit raportului (care analizează rezultatele monitorizării situației socio-politice și socio-economice din Ucraina în perioada noiembrie-decembrie 2018), Federația Rusă a ajuns la concluzia că este necesară desfășurarea unei campanii de propagandă axate în special pe "dezvăluirea" unor scheme de corupție și expunerea publică a unor aşa-numite probleme legate de reforma sistemului de sănătate și din sfera educației din Ucraina.