Ucraina – oglinda electorală (14)

• Legislația electorală a Ucrainei interzice publicarea de rezultate ale cercetărilor socioligice privind ratingurile electorale estimate ale candidaților cu două zile înainte de alegeri, astfel încât ultimele estimări privind scorurile electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale rămân cele publicate joi, 28 martie (incluse de noi în Oglinda electorală 13). Toate acestea îl situează pe Volodimir Zelenski pe primul loc și cu prima șansă de acces în turul al doilea al alegerilor, iar pentru șansa a doua cei mai bine poziționați ar fi candidații Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, cu șanse aproape egale de acces în turul al doilea (unele sondaje periferice acordă șansa a doua lui Iurii Boiko sau Anatolii Grițenko).
• Date sintetice ale acestor sondaje: Volodimir Zelenski – 22,8% din numărul cetățenilor care se prezintă la vot și 29,1% din numărul celor care se prezintă la vot și și-au stabilit deja intenția de vot (sondaj comun al Centrului Monitorizare Socială și Institutul ucrainean de cercetări ucrainene A. Iaremenko); 20,6% din numărul cetățenilor care se prezintă la vot și 29,6% din numărul celor care se prezintă la vot și și-au stabilit deja intenția de vot (sondaj al Grupului Sociologic Rating); 24,6% din numărul cetățenilor care se prezintă la vot (sondaj SOȚIS); 17,8% din numărul cetățenilor care se prezintă la vot și 27,6% din numărul celor care se prezintă la vot și și-au stabilit deja intenția de vot (sondaj comun al Fundației Inițiative Democratice și Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev); 18,8% din numărul cetățenilor care se prezintă la vot și 24,8% din numărul celor care se prezintă la vot și și-au stabilit deja intenția de vot (sondaj al Centrului Razumkov).

Ierarhia ratingurilor pentru locurile următoare diferă în mod substanțial:

SOȚIS (apropiat președintelui Poroșenko): Poroșenko – locul al doilea, cu 14% din numărul celor care se prezintă la vot, iar Iulia Timoșenko – 8,7%. Centrul Razumkov: Poroșenko 15,7% (22,1%) locul al doilea, Timoșenko al treilea, cu 11,5% (18,2%). Inițiative Democratice și Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev: Poroșenko – 11,7% (18,2%), Iulia Timoșenko – 8,2% (12,8%).

Grupul Rating apreciază că Timoșenko l-ar depăși pe Poroșenko: Timoșenko – 13% (17.2%), Poroșenko – 12,9% (17%); evaluări similare privind ordinea locurilor 2 și 3 au și Grupul Monitorizare Socială și Institutul ucrainean de cercetări ucrainene A. Iaremenko, potrivit cărora Timoșenko ar avea 12,6% (16%), iar Poroșenko – 12% (15,3%).

• Ziua de vineri, 29 martie a.c., a fost ultima zi de campanie electorală în Ucraina. În ajunul alegerii (30 martie) este interzisă desfășurarea unor activități de campanie electorală, deși experții așteaptă încălcări masive ale acestei interdicții de către staff-urile candidaților și presa aservită candidaților.
• În ultima zi de campanie electorală, principalii candidați ai cursei electorale (Volodimir Zelenski, Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko) nu au participat la dezbateri directe la televiziunea ucraineană, în pofida invitațiilor lansate insistent de către posturile centrale din Ucraina. Volodimir Zelenski a preferat continuarea turneului “Cvartalul de seară” (serie de concerte cu  scop electoral) în teritoriu, iar Iulia Timoșenko a desfășurat un ultim miting electoral în capitala Ucrainei, Kiev. Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko au participat, la ora la care urmau a avea loc dezbaterile în formatul propus (Zelenski-Poroșenko-Timoșenko), la emisiuni/posturi Tv diferite.
• În ultima zi a campaniei electorale, la Lvov, candidatul Petro Poroșenko s-a adresat alegătorilor cu mesajul: pe 31 martie, linia frontului va fi nu numai în Donbass, ci și la fiecare secție de votare. Ucrainenii trebuie să voteze așa cum Rusia nu și-ar dori. Este foarte important pentru Ucraina ca alegerea ucrainenilor să nu coincidă cu opțiunile și preferințele Rusiei. Trebuie să spuneți NU! în cabina de vot președintelui Putin!
• Candidatul Iulia Timoșenko a declarat că în cazul unui eșec la alegeri nu va ridica populația la un nou Maidan și nu va iniția acțiuni masive de protest: În momentul de față se tensionează situația din Ucraina – se vorbește din ce în ce mai des de un nou Maidan, de proteste masive, de ciocniri violente etc. Nu voi iniția nimic de acest gen.
• Candidatul Iulia Timoșenko a respins ipoteza potrivită căreia candidatul pro-rus Iurii Boiko și șeful său de partid Viktor Medvedciuk (liderul formațiunii pro-ruse “Pentru viață!”) ar fi sprijinit-o în campania prezidențială și a respins orice viitoare colaborare cu aceștia și cu formațiunea politică pe care aceștia o reprezintă.
• Candidatul Anatol Grițenko, liderul formațiunii “Poziția civilă” (de orientare pro-europeană, care este sprijinit de 7 formațiuni politice din Ucraina; acesta se prezintă ca fiind candidatul opoziției pro-europene unificate din Ucraina) a declarat că după alegeri va colabora cu formațiunea “Samopomoci!” (lider A. Sadovâi, care și-a retras candidatura în favoarea lui Grițenko), iar formațiunile “Poziția civilă” și “Samopomoci!” intenționează să formeze o coaliție la alegerile parlamentare prevăzute a se desfășura în toamna acestui an. Acesta a confirmat că, dacă va ajunge președinte al Ucrainei, va adopta următoarele numiri: Banca Națională a Ucrainei – Alexandr Savcenko; Ministerul Apărării – Ivan Aparșin; Serviciul de Securitate al Ucrainei – Viktor Trepak; Ministerul de Externe – Svetlana Zalisciuk.
• Vice-premierul ucrainean pentru probleme de integrare europeană și euroatlantică al Ucrainei, Ivanna Klimpuș-Țințadze, a criticat planurile candidatului Volodimir Zelenski cu privire la organizarea de referendumuri pe tema aderării Ucrainei la UE și NATO, precizând că, atunci când fostul președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici a trăit confuzii similare, Maidanul l-a ajutat să se decidă și să fugă din țară: Zelenski se preface că ar sprijini apropierea Ucrainei de NATO, pronunțându-se în acest sens pentru organizarea de referendumuri. Vreau să amintesc că a mai fost un președinte care a avut îndoieli similare cu privire la direcție europeană a Ucrainei, iar Maidanul l-a ajutat să se clarifice.
• Potrivit coordonatorului grupului “Rezistență informațională”, Dmitrii Tâmciuk, Kremlinul pregătește un întreg arsenal pentru a declara scrutinul electoral din Ucraina drept ilegitim în cazul în care nu va fi ales un candidat preferabil Moscovei. Dacă rezultatele alegerilor vor fi declarate totuși legale, în pofida acțiunilor Rusiei, Moscova va face tot posibilul pentru a provoca o gravă criză politică internă în această țară. Printre tehnologiile avute în vedere de Rusia sunt și acțiunile și atentatele teroriste, provocarea unor acțiuni stradale violente, conflicte militare, campanii de dezinformare etc. Potrivit acestuia, politica distructivă a Moscovei va continua și în spațiul european, unde tehnologii similare vor acționa în marja desfășurării alegerilor europarlamentare cu scopul consolidării pozițiilor forțelor politice din UE loiale intereselor Kremlinului.
• Potrivit candidatului Petro Poroșenko, fiecare luptător al formațiunilor separatiste ar fi plătit dublu pentru fiecare provocare pe care o va crea pe linia frontului în ziua alegerilor și în perioada post-electorală.  
• Potrivit Direcției de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării,  luptătorii separatiști din raioanele de est ale Ucrainei (Donbass) planifică organizarea de provocări în preziua și ziua votului. În acest scop ar fi fost chemați în regim de urgență luptătorii aflați în permisii și concedii. De pregătirea și desfășurarea acțiunilor provocatoare s-ar ocupa unitățile și marile unități ale corpurilor 1 și 2 de armată ale Forțelor Armate ale Federației Ruse, care ar instrui, în acest sens, comenzile formațiunilor militare separatiste.
• Conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei / SBU a declarat că, în teritoriile ocupate din raioanele de est ale Ucrainei, autoritățile separatiste (așa-numitele “Ministere ale securității și de interne” din cele două formațiuni separatiste) îi împiedică pe cetățenii din aceste teritorii să se deplaseze în partea controlată de Ucraina pentru a-și exercita dreptul la vot. SBU a avertizat, de asemenea, cu privire la tentativa forțelor separatiste de a organiza provocări militare în raioanele ocupate. Principalul obiectiv avut în vedere de către autoritățile separatiste ar fi, în acest context, pregătirea premiselor pentru nerecunoașterea legitimității scrutinului de către autoritățile separatiste din Donbass.
• O astfel de poziție (nerecunoașterea scrutinului) pregătește și Duma de Stat a Federației Ruse. Un proiect legislativ în acest sens a fost deja depus în Duma de Stat de către formațiunea politică a lui Jirinovski.
• În cadrul unei întâlniri cu observatorii internaționali, premierul Ucrainei Volodimir Groisman a declarat că riscul amestecului Federației Ruse în procesul electoral din Ucraina se menține. Acesta a precizat că Rusia continuă (prin intermediul serviciilor speciale) escaladarea tensiunilor în Donbass și regiunea Mării Negre / Azov prin răspândirea de știri false, dezinformare etc., cu rolul de a perturba și discredita procesul electoral.
• Serviciul de Securitate al Ucrainei a precizat că a identificat câteva zeci de domenii Internet înregistrate în Ucraina (unele extrem de populare) de pe care se realizează, la comanda Kremlinului, atacuri cibernetice asupra bazelor de date gestionate de autoritățile electorale ucrainene.
• Potrivit experților ucraineni (OPORA), în cadrul campaniei electorale, candidatul Petro Poroșenko nu a delimitat deplasările oficiale în teritoriu în calitate de președinte în exercițiu al Ucrainei de activitățile electorale desfășurate în calitate de candidat în marja deplasărilor in teritoriu – caz clasic de utilizare a resurselor administrative în scop electoral. În cadrul acestor deplasări, Petro Poroșenko a desfășurat reuniuni ale Consiliilor de Dezvoltare Regională (organ consultativ de pe lângă Președinția Ucrainei), iar aceste reuniuni s-au desfășurat ca procese electorale mascate, care au beneficiat de resurse administrative / de stat (au fost promovate pe site-urile administrațiilor locale, au fost organizate din bugetul de stat, la Consilii au participat oficialități locale etc.). Astfel de reuniuni ale Consiliilor de Dezvoltare Regională au avut loc în regiunile Ternopol, Cernăuți, Hmelnițki, Ivano-Frankovsk, Rivne, Poltava, Transcarpatia, Cernigov, Jitomir, Cerkassov, Dnepropetrovsk, Nikolaev, Odessa, Donețsk.
• Ambasadorul SUA în Ucraina (Maria Iovanovici) s-a adresat pentru a doua oară alegătorilor din țara vecină, insistând pe necesitatea participării lor la scrutin, cu scopul de a consolida în mod direct democrația din Ucraina. Potrivit acesteia, într-o țară care are ca aspirație aderarea la NATO și UE, participarea la vot reprezintă o valoare euroatlantică cheie.
• La ce să ne așteptăm de la alegerile prezidențiale complet imprevizibile din Ucraina (analiză Brian Mefford - atlanticcouncil.org, prezentată de BSMAP.RO): Alegerile sunt văzute ca un referendum asupra administrației Poroșenko și a realizărilor sale de la revoluția Euromaidan, care a determinat Ucraina să se îndrepte decisiv pe calea pro-occidentală. Sondajele îl plasează pe Volodimir Zelenski în frunte, cu Poroșenko și fostul prim-ministru Iulia Timoșenko luptând pentru locul al doilea. Iată cinci previziuni despre prima rundă: 1) Este probabil ca acesta să fie cel mai curat și mai puțin fraudulos scrutin electoral din istoria Ucrainei. Semnalele arată că rezultatul din ziua alegerilor va reflecta voința alegătorilor. Acest lucru nu s-a întâmplat de multe ori în Ucraina. Predicția contrastează cu poveștile senzaționale de știri și cu acuzațiile referitoare la cât de "murdare" sunt deja alegerile. O atenție deosebită a fost acordată ministrului de Interne Arsen Avakov și cazurilor penale privind fraudarea alegerilorcare sunt investigate de poliție. Niciodată înainte, un ministru de interne nu s-a preocupat suficient de frauda electorală și nu a luptat în mod public. Avakov a dedus cu înțelepciune că, subliniind încălcările din partea tuturor candidaților (inclusiv a campaniei actualului președinte), își întăește poziția politică în fața Occidentului și influența asupra electoratului ucrainean. Din fericire, rezultatul final este că atenția ridicată asupra problemelor potențiale ale alegerilor a împiedicat, de fapt, realizarea multor încercări de fraudă și a îmbunătățit conduita generală a campaniei. 2) Poroșenko și Timoșenko au nevoie de participare puternică pentru a ajunge în a doua rundă. Zelenski va fi în runda a doua, singura întrebare este cu cine va concura. Este pentru prima oară în istoria Ucrainei când candidații din turul doi de scrutin nu sunt cunoscuți dinainte. Sondajele în Ucraina sunt abundente, dar ele sunt adesea influențate politic în interesul unor candidați, fiind rare cazurile când pot reprezenta instrumente științifice obiective. Dacă cineva face o medie a tuturor sondajelor din ultima săptămână (și ignoră sondajele partizane evidente), președintele menține un avans de 1,5% față de Timoșenko. În plus, se consideră că președintele în exercițiu beneficiază întotdeauna de un avantaj în ziua alegerilor. Măsura cheie de urmărit însă, nu este răspunsul la simpatiile politice ale unui individ, ci mai degrabă modul în care este motivat acel individ să voteze efectiv. Această realitate este extrem de importantă atât pentru Poroșenko, cât și pentru Timoșenko. Astfel, scorurile obținute de Poroșenko și Timoșenko în ziua alegerilor pot fi mai mari decât ratingurile actuale ale sondajelor. Pe baza tuturor acestor factori, Poroșenko are mai multe șanse de a intra în cursă împotriva lui Zelenskiy. 3) Dacă Poroșenko nu depășește primul tur, Iuri Luțenko este de vină. În pofida prieteniei lor strânse, se pare că Iuri Luțenko face tot posibilul pentru a se asigura că președintele pierde cursa. Chiar dacă amenințările sale cu investigații penale, împotriva lui Timoșenko și fostului ministru al apărării și a candidat la președinție, Anatoli Grițenko, sunt motivate din punct de vedere politic, acuzația că ambasadorul SUA i-a dat o listă cu nume care "nu se trimit în judecată" sau faptul că se tot plânge că nu primește asistența tehnică în valoare de 4 milioane USD, promisă de SUA, arată că, de fiecare dată când procurorul general deschide gura generează o nouă fisură în relația dintre Poroșenko și Washington. Pentru ca Poroșenko să câștige, are nevoie de sprijinul Washingtonlui. 4) În cazul în care Timoșenko nu va ajunge în turul doi, va fi din cauza atitudinii ei de lider care își cere dreptul cuvenit. Ca și Hillary Clinton în alegerile din 2016, afirmațiile lui Timoșenko sugerează că ea consideră aceste alegeri mai degrabă o încoronare decât un adevărat concurs. De asemenea, similar cu comentariul "deplorabil" în cazul lui Clinton, campania lui Timosenko a atins un nivel josnic atunci când a acuzat ministrul sănătății, Dr. Ulana Suprun, că a fost trimisă de "străini" care doresc să "facă experimente pe ucrainieni". Spre deosebire de campania lui Clinton, totuși Timoșenko este activă în fiecare din regiune a țării, dar atitudinea sa, similară, de a considera funcția de președinte un drept cuvenit, este probabil să fie cauza căderi ei. 5) Nu trebuie acordată atenție foarte mare sondajelor actuale, deoarece dinamica va fi complet diferită. În prezent, sondajele arată că Zelenski câștigă cu ușurință a doua rundă. Cu toate acestea, cei care dclară că votează pentru Zelenskii nu votează pentru el, ci mai degrabă împotriva status quo-ului. Candidatura sa este un vot clasic de protest. Prima rundă oferă alegătorilor șansa de a-și exprima dezaprobarea, însă în turul final, când votul conduce la un rezultat final, alegătorii își pot reevalua sprijinul pentru Zelenski.