Ucraina: se “încinge” jocul electoral

Ucraina: se “încinge” jocul electoral

               (Oglinda electorală nr. 18)

 

  • La 7 aprilie a.c., Comisia Electorală a Ucrainei a anunțat rezultatele oficiale ale primului tur al alegerilor prezidențiale ucrainene, desfășurat la 31 martie 2019. Primii doi clasați în fruntea ierarhiei electorale, Volodimir Zelenski (30,24%) și Petro Poroșenko (15,95%), vor participa la turul al doilea al alegerilor, care va avea loc la 21 aprilie a.c. A fost stablit formatul buletinelor de vot pentru turul al doilea. Va fi tipărit un număr de buletine de vot mai mare cu 0,5% decât numărul alegătorilor încriși pe liste.
  • Candidatul Petro Poroșenko i-a propus contracandidatului său Volodimir Zelenski să se întâlnească în cadrul așa-numitelor dezbateri electorale pe Stadionul Olimpic din Kiev duminică, 14 aprilie a.c.
  • La 6 aprilie a.c. a avut loc o întâlnire între Volodimir Zelenski și fostul candidat la președinție, Anatol Grițenko, liderul formațiunii “Poziția civilă”, la finalul căreia Grițenko a declarat că: Zelenski nu poate suporta corupția și hoția, nu va da Ucraina pe mâna Rusiei și nu se va opune apropierii Ucrainei și aderării acestei țări la NATO. Anatolii Grițenko: „Am acceptat discuția pentru a-l simți și înțelege pe cel care are șanse foarte mari de a deveni președinte al Ucrainei. Am discutat despre NATO, politica lingvistică și corupție. Zelenski nu are obligații față de oligarhul Kolomeiski. Nu are înțelegeri cu oficiali de stat privind menținerea lor în funcții sau acordarea unor locuri în echipa sa”. Totodată, Zelenski nu ar fi pregătit încă pentru a deveni președinte, însă manifestă responsabilitate”. Grițenko va aștepta ca Zelenski să nominalizeze persoanele pe care le va propune pentru ocuparea unor înalte funcții în stat (Banca Națională a Ucrainei, Serviciul de Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul de Externe), după care se va pronunța dacă îl sprijină pe acesta sau nu în turul al doilea. Întâlnirea dintre cei doi lideri, precum și declarațiile ulterioare ale lui Grițenko, sunt văzute de experții din Ucraina ca fiind favorabile lui Zelenski.
  • Prim-vice-președintele Radei Supreme, Irina Gherașcenko, a declarat că Zelenski a evitat de patru ori încorporarea în armată și că acest lucru nu îl poate califica pentru ocuparea funcției de Comandant Suprem al armatei ucrainene.
  • Potrivit echipei de campanie a lui Zelenski, una dintre prioritățile acestui candidat o reprezintă lupta împotriva corupției. Printre măsurile anti-corupție pe care le va adopta Zelenski în calitate de președinte vor fi: eliminarea inviolabilității/imunității parlamentare pentru cazuri de corupție; crearea unui Tribunal Economic Suprem Internațional; privarea structurilor de forță ale Ucrainei de atribuții nespecifice lor în chestiuni de corupție (d.e. inițierea unor dosare penale și a cercetării infracțiunilor economice și financiare) și exercitarea acestor funcții de către comisii internaționale constituite prin concurs; instituirea unor pedepse economice și administrative pentru infrațiuni economice; instituirea unor pedepse pentru persoanele fizice care promovează pretenții artificiale pentru mediul de afaceri; înăsprirea pedepseelor pentru faptele de corupție ale funcționarilor de stat; elaborarea unor măsuri de confiscare a averilor; transformarea statului în smartfon” prin realizarea unui nivel maxim de desfășurare a activităților economice în formă electronică etc. Printre principiile de bază ale activității în domeniu vor fi identificarea unor pedepse pentru corupție care să depășească posibilele beneficii în urma acesteia și atragerea cetățenilor la demersurile de slăbire a corupției prin premierea acestora.
  • Președintele Poroșeko l-a demis pe șeful Administrației Regionale Herson, Andrei Gordeev, în contextul zvonurilor privind posibila implicare a celui din urmă în asasinarea Katiei Gandziuk (activistă din Herson asasinată în iulie 2018).
  • Surse media neconfirmate din Ucraina menționează că președintele Ucrainei l-ar fi demis din funcție pe președintele Administrației Regionale Odessa, din cauza scorului electoral modest obținut de Poroșenko în regiune.
  • Potrivit purtătorului de cuvânt al echipei de campanie a lui Zelenski, Dmitri Razumkov, poziția lui Zelenski pe tema Crimeea / Donbas este următoarea: Crimeea este anexată ilegal și ocupată ilegal de către Federația Rusă; în momentul de față există un război hibrid cu Rusia în estul țării; formatul de la Normandia privind soluționarea conflictului din Donbass trebuie extins; a te opune Rusiei pe cale exclusiv militară este foarte greu, “Rusia este un stat nuclear care nu întotdeauna împărtășește logici sănătoase și care desfășoară război agresiv nu numai împotriva noastră, dar și împotriva multor altor țări ale lumii – fie unul direct, fie unul informațional. De aceea este nevoie și de soluții diplomatice”.
  • Potrivit experților ucraineni, declarațiile recente ale lui Kurt Volker, reprezentant special al SUA pentru Ucraina (conform cărora SUA sunt gata să coopereze cu oricare dintre candidații care va fi ales în funcția de președinte al Ucrainei; totodată, Ucraina a implementat multe reforme în ultimii doi ani, mai mult decât în cei 25 de ani anteriori, însă și mai mult este necesar să facă de acum încolo”) ar proba un eventual sprijin politic al Washingtonului pentru Poroșenko. Kurt Volker a declarat că SUA nu sprijiină nici un candidat la alegerile de pe 21 aprilie a.c. Pe de altă parte, președintele american Donald Trump încă nu l-a primit pe Poroșenko și nici nu l-a sprijinit indirect prin convenirea unei posibile operații comune în Strâmtoarea Kerci înaintea primului tur al alegerilor. În acest fel, SUA ar fi decis totuși să nu îl sprijine pe Poroșenko la alegeri, mai ales având în vedere ratingul electoral redus al acestuia. Presa ucraineană semnalează totodată atât existența unui grup de apropiați ai lui Soros în cercurile lui Zelenski, cât și prezența unor consilieri americani în ssitemul administrativ coordonat de Poroșenko.
  • Una din principalele întrebări ale actualei campanii o reprezintă poziționarea publică a candidaților bine situați electoral care au pierdut șansa de a accede în primul tur (Iulia Timoșenko, Anatoli Grițenko, Iurii Boiko, Igor Smeșko etc.), posibilul sprijin al acestora față de unul din candidații rămași în cursă. Iulia Timoșenko și Iurii Boiko au declarat că nu vor sprijini pe nici unul dintre candidați. Anatoli Grițenko a declarat că eventualul său sprijin față de Zelenski este condiționat de lista persoanelor publice pe care Zelenski le va propune pentru ocuparea unor înalte funcții în aparatul de stat. De la Igor Smeșko (acesta a fost consilier al lui Poroșenko și a demisionat cu scandal public din această poziție) se așteaptă încă exprimarea unei poziții publice.
  • Petro Poroşenko a susţinut sâmbătă că în turul doi al scrutinului prezidenţial ucrainenii vor avea de ales între Europa şi Rusia: ''Pe 21 aprilie opţiunile sunt: Europa sau Rusia. Ucraina are nevoie de 'un preşedinte puternic, un comandant suprem puternic, nu de unul slab. Putem avansa rapid către Europa liberă, dar de asemenea putem să ne întoarcem şi mai rapid către jugul Rusiei imperialiste. Acesta este pericolul''. Poroșenko a solicitat totodată unirea tuturor forțelor pro-europene.
  • Unii experți minimalizează rolul dezbaterii directe între candidați în ceea ce privește stabilirea opțiunii de vot, apreciind că dezbaterea așteptată va influența destul de puțin rezultatul votului de la 21 aprilie a.c.
  • În România (secție de votare nr. 900080, deschisă la Ambasada Ucrainei de la București) au votat 101 persoane, dintre care 36 pentru Poroșenko și 35 pentru Volodimir Zelenski (8 Igor Smeșko, 7 Iurii Boiko, 6 Anatoli Grițenko, 2 Iulia Timoșenko). Statistic, Petro Poroșenko a fost votat de 35,64% din voturi, urmat la singur vot de Volodimir Zelenski.
  • În străinătate, Petro Poroșenko a fost votat de către 38,93% dintre votanții prezenți la scrutin (21.424 alegători), iar Volodimir Zelenski – de 26,01% (14.318 alegători). Numărul votanților din străinătate nu poate fi decisiv în stabilirea viitorului președinte. Majoritatea alegătorilor din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia au votat prioritar pentru Poroșenko, iar majoritatea celor din Polonia, Cehia și Brazilia – pentru Zelenski. Scorurile maxime înregistrate în străinătate: Poroșenko – Elveția – 60,09%, Olanda, 58,82%, Irlanda, 57,53%; Zelenski – Qatar 49,03%, Kirghizia 44,18%.
  • Potrivit lui Bogdan Iaremenko, Zelenski va vorbi la dezbateri despre programul său, iar Poroșenko – nu va fi crezut, indiferent de temele pe care și le va alege: Nu va depinde nimic semnificativ de aceste dezbateri. În Poroșenko oamenii nu mai au încredere, de aceea nu are importanță ceea ce va spune acesta. Zelenski nu are experiență în politică, de aceea tot ceea ce poate face maximal este să își prezinte programul.
  • Unii experți apreciază că în dezbaterea de pe stadion vor conta mai mult competiția între grupurile de suporteri, concursul pancartelor, susținerea vocală a candidaților de către simpatizanții proprii etc. decât discuțiile propriu-zise. Alți analiști apreciază că sunt șanse reduse ca dezbaterile să aibă totuși loc.
  • Zelenski a reafirmat promisiunea că până la turul al doilea al alegerilor va face publice numele persoanelor pe care le va numi în funcții-cheie. În numirea acestora nu vor exista – potrivit acestuia – rațiuni de cumetrie, nepotism etc. Totodată, până la 21 aprilie a.c. acesta va face public și Planul de activitate pentru primele 100 de zile în calitate de președinte.
  • Timoșenko a declinat propunerea lui Zelenski de a fi moderator al dezbaterii.
  • Ministerul de externe Pavel Klimkin a declarat că cei doi candidați trebuie să își prezinte prioritățile de politică externă până la turul al doilea al alegerilor.
  • Zelenski a declarat că, dacă va fi ales președinte, va iniția următoarele proiecte legislative: “Cu privire la ridicarea imunității președintelui, deputaților populari și judecătorilor”, “Cu privire la demiterea președintelui Ucrainei”, “Cu privire la alegerea deputaților Ucrainei”. Primul său decret va viza instituirea unui Plan de activitate pentru introducerea unui democrații autentice în Ucraina”.
  • Agenția BucPress din Cernăuți: Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” a înaintat cerințe concrete către ambii candidați la Președinție, solicitând acestora garanții privind respectarea drepturilor minorității românești, consfințite de Constituție și dreptul internațional. În adresarea semnată de liderii UI „Comunitatea Românească din Ucraina” (semnată de Ion Popescu, președinte, Vasile Tărâțeanu, președintele Senatului UI și Aurica Bojescu, secretar-responsabil) este solicitată o poziție oficială sau o garanție despre faptul că noul președinte al Ucrainei va susține demersurile comunității românești din Ucraina de a conforma legile din ultimii ani privind politica lingvistică și politica etnonațională cu Constituția Ucrainei, de a susține demersul de examinare a neconstituționalității articolului 7 al Legii Educației din Ucraina, de a recunoaște că românii din Ucraina sunt o populație  băștinașă, de a recunoaște statutul de popor deportat și supus represiunilor de regimul stalinist, de a nu mai crea condiții pentru asimilare și schimbare a structurii lingvistice sau etnice în zonele locuite de români, de a stopa procesul de închidere a școlilor și grădinițelor românești, de a susține dorința de introducere în mod obligatoriu a limbii române ca materie de învățământ în toate școlile situate în satele cu populație românească, de a asigura reprezentarea etnicilor români în organele puterii de stat, de a restabili circumscripția electorală românească din regiunea Cernăuți, care a existat în 1998-2002, de a nu mai permite autorităților ucrainene să se implice în afacerile bisericești, de a detensiona relațiile interconfesionale și interetnice pe calea dialogului și cooperării. Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” a îndemnat candidații la Președinția Ucrainei să reacționeze la această adresare (semnată la data de 4 aprilie 2019), fiind în așteptarea unei poziții oficiale pe marginea acestor teme de actualitate social-politică pentru românii din Ucraina.