Trilaterala România – Polonia – Turcia sau cum NATO își întărește poziția pe flancul estic și la nivel diplomatic
Autor: Drd. Alexandra Colcer
În perioada 18-19 aprilie 2019 a avut loc la Ankara o rundă de consultări trilaterale a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia.
Evenimentul a fost organizat de Ambasada României la Ankara, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe turc şi Delegaţia Uniunii Europene în Turcia. Lansarea trilateralei România – Polonia – Turcia a avut loc în anul 2013, la inițiativa României, după identificarea unor puncte comune între politicile și poziționările externe ale celor trei state. Trilaterala reprezintă un mecanism inedit în istoria relațiilor dintre Polonia, România și Turcia. Scopul acesteia este cel de a consolida cooperarea dintre aliați (participanții reprezintă cele mai mari țări ale flancului de est și de sud al NATO) și de a ajunge la o poziție comună cu privire la principalele probleme de securitate regională. Întâlnirea anterioară în acest format a avut loc la București, în septembrie 2018. Miniștrii au anunțat că următoarea reuniune trilaterală va avea loc la Varșovia, anul viitor.
Potrivit Agerpres, discuțiile dintre miniștri au pornit de la rezultatele reuniunii membrilor NATO, desfăşurată la Washington, în perioada 3-4 aprilie 2019, care a reconfirmat solidaritatea aliată şi durabilitatea relaţiei transatlantice, axându-se pe problemele legate de securitatea la nivel regional şi internaţional şi pe contribuţia la îndeplinirea obiectivelor NATO.
"Analizând provocările complexe de securitate cu care se confruntă România, Polonia şi Turcia, cei trei miniştri au reconfirmat necesitatea unor eforturi constante pentru a răspunde eficient tuturor provocărilor, indiferent de zona de provenienţă a acestora şi a punerii în practică a pachetului de măsuri privind Marea Neagră", se arată în comunicatul de presă ulterior evenimentului. În document se mai adaugă și că "Reuniunea de la Ankara a întărit, prin consistenţa discuţiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susţinerea unităţii aliate, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe flancul estic".
MAE român precizează că cei trei miniştri au discutat despre extinderea NATO, context în care oficialul român a reiterat, în cadrul întâlnirii, necesitatea continuării politicii aliate a uşilor deschise, care contribuie la consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul euro-atlantic, precum şi la creşterea contribuţiei NATO la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.
Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, a declarat că susține ”abordarea de 360 de grade a NATO” și că ” avem cu toții nevoie de implicarea puternică a Alianței în securitatea regională de la Marea Baltică la Marea Mediterană". În timpul întâlnirii, miniștrii au abordat situația din Ucraina și Georgia în contextul implicării Rusiei în politicile interne ale acestor țări. Aceștia și-au reiterat sprijinul față de integritatea teritorială a celor două țări. "Agresiunea continuă a Rusiei face ca cooperarea NATO cu Georgia să fie și mai importantă", a declarat șeful MAE polonez în timpul întâlnirilor.
El a reamintit că Polonia este un aliat activ în regiunea Mării Negre. "Trupele noastre sunt membre ale Brigăzii Multinaționale Sud-Est. Suntem prezenți în Ucraina. Suntem un aliat-lider în cadrul cooperării NATO-Georgia. Ambasada poloneză din Georgia acționează ca punct de contact NATO în regiune", a mai menționat oficialul polonez.
Ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu, a adus în discuție și necesitatea apărării spațiului aerian turcesc, precizând că ”NATO și aliații trebuie să înțeleagă situația noastră sensibilă (…); sistemul S-400 nu va amenința programul F-35 al Alianței”.
Miniştrii au discutat şi despre provocările de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv aspecte referitoare la noile forme de manifestare ale fenomenului terorist. Oficialul român a reconfirmat contribuţia României la misiunile şi operaţiile NATO, precum şi la Coaliţia Globală anti-ISIS/Daesh.
Pe lângă discuțiile legate de securitarea regională, diplomații s-au concentrat, de asemenea, pe diverse chestiuni conexe, cum ar fi relația UE cu Turcia. România și Polonia au sprijinit în mod constant aderarea Turciei la UE. Pe durata președinției României a Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019) este de așteptat, în continuare, o abordare pozitivă a discuțiilor dintre Turcia și UE.
În cadrul vizitei ministrului Meleșcanu în Turcia, acesta a participat totodată la ceremonia de inaugurare a Monumentului “Nicolae Titulescu” pe renumitul bulevard Ataturk din Ankara, eveniment la care a participat și ministrul adjunct al afacerilor externe al Republicii Turcia, Faruk Kaymakci, precum şi rectorul Universităţii Hacettepe, profesorul Haluk Özen. Cu această ocazie, Faruk Kaymakci a lăudat relaţiile bilaterale dintre România şi Turcia: "Suntem ţări cu o geografie comună şi noi suntem mândri de Titulescu. A fost un diplomat, politician şi om de stat foarte bine pregătit. Titulescu a fost un bun prieten al Turciei şi al fondatorului Republicii, Mustafa Kemal Ataturk... Noi iubim România. Una din cele mai frumoase străzi din Ankara se numeşte Bucureşti".
La această ceremonie au luat parte și rectorul Universitatii Hacetteppe, Haluk Ozen, adjunctul primarului general al Ankarei, Ramazan Kabasakal, precum si numerosi ambasadori si alti reprezentanti ai mediului politic, diplomatic, de afaceri, cultural, academic și ai comunității de români din zona metropolitană Ankara.
S-400 vs. Patriot F-35
Subiectul sistemelor de apărare aeriene este unul intens dezbătut și de o importanță specială în relația Turcia – Statele Unite/NATO, dovadă că tema posibilei achiziționări, de către Turcia, a complexelor de rachete rusești, a provocat numeroase reacții dure din partea Statelor Unite. Oficiali americani şi ai NATO au avertizat în mod repetat Ankara că sistemele ruseşti nu pot fi integrate în sistemele antirachetă ale NATO şi că achiziţia de sisteme S-400 va pune în pericol cumpărarea, de către Turcia, de avioane de luptă F-35 de la Lockheed Martin Corp.
Principalul argument al Turciei îl reprezintă faptul că achiziția sistemului de apărare rusesc s-ar fi realizat la prețuri mai avantajoase în comparație cu cel american.
Fabricat de compania rusă de apărare de stat Almaz-Antey, S-400 Triumf este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare antirachetă de pe piață.
S-400 este un sistem avansat de apărare și rachetă destinat să angajeze ținte pe intervale de până la 400 km. Sistemul S-400 costă aproximativ 500 de milioane de dolari, în comparație cu modelul Patriot Pac-2, care se ridică la aproximativ 1 miliard de dolari. Acesta este unul dintre motivele majore pentru care S-400 prezintă interes în întreaga lume. Țările care l-au achiziționat până acum sunt China și India, iar Turcia este în curs de achiziție. Acest eveniment nu este privit cu ochi buni de către NATO și aliații săi, care propun Turciei să achiziționeze sistemul american de apărare – F-35.
Patriot este un sistem pur defensiv care stă la baza strategiilor de apărare NATO împotriva rachetelor balistice și de croazieră, aeronavelor de luptă și dronelor inamice. F-35 Lightning II (evoluat din modelul X-35 Joint Strike Fighter) este un avion militar de asalt monobloc, din generația a cincea de avioane militare, cu un singur motor, multirol (atac la sol, recunoaștere aeriană și misiuni de apărare a spațiului aerian etc.), care poate executa misiuni de tip CAS, bombardare strategică și lupte aeriene.
Intenţia Turciei de a cumpăra sisteme S-400 a creat disensiuni de profunzime cu SUA; Washingtonul şi-a ameninţat aliatul din cadrul NATO inclusiv cu sancţiuni. La începutul lunii aprilie a.c., Washingtonul a anulat livrarea de echipamente pentru aeronavele F-35 în Turcia din cauza achiziționării sistemelor antirachetă S-400 rusești.
Statele Unite și alte țări NATO se tem că, dacă Ankara are în înzestrare atât S-400, cât și F-35, radarele sistemelor rusești vor putea "învăța" să calculeze și să urmărească avioanele americane F-35.
Acordul privind furnizarea a patru divizioane de S-400 Triumf către Ankara a fost semnat în septembrie 2017. Valoarea contractului este de 2,5 miliarde de dolari, iar jumătate din această sumă va fi acoperită de un împrumut rusesc.
Costul direct al sancțiunilor SUA asupra industriei turcești ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari, fără să fie calculate și pierderile indirecte.
În plus, SUA ar putea bloca exportul către Turcia al altor tranzacții militare, inclusiv pentru elicopterul de atac cu două motoare T129, construit de TAI sub licența firmei italiano-britanice AgustaWestland.
Anul trecut, Turcia a semnat un acord de 1,5 miliarde de dolari cu Pakistanul pentru vânzarea a 30 de elicoptere T129. Dar, pentru a efectua livrările, Turcia are nevoie de licențe de export din SUA. Iar în decembrie anul trecut și guvernul filipinez a ales modelul T129, fiind în discuții cu Ankara pentru opt elicoptere.
Concluzii
Întâlnirile dintre reprezentanții afacerilor externe ale celor trei state se înscriu în dialogul regulat pe teme de interes strategic şi au un caracter informal, urmărind facilitarea discuţiilor pe teme de actualitate şi interes prioritar (interes util în armonizarea poziţiilor naţionale şi în identificarea unor noi oportunităţi de coordonare şi cooperare). Aceste reuniuni periodice au ca scop menținerea angajamentului celor 3 state (cele mai puternice din flancul estic) pentru întărirea relaţiilor strategice, asigurându-se astfel coloana vertebrală a Flancului Estic, pregătit să apere Alianţa şi statele UE.
Cooperarea trilaterală reprezintă un important factor de echilibru regional și contribuie la implementarea politicilor decise la nivelul NATO.
Cu toate că subiectul implementării unui nou sistem de apărare aerian al Turciei a fost menționat doar în trecere, s-a confirmat și cu această ocazie că partea turcă își menține alegerea făcută, în ciuda presiunilor venite din exterior. Temerile NATO cu privire la sistemul S-400 rămân actuale, iar SUA prevăd o serie de sancțiuni tot mai mari; în schimb, Turcia nu pare a fi influențată la nivelul deciziei, precizând că este posibil chiar să colaboreze cu Rusia pentru dezvoltarea unui nou sistem, S-500.
Discuțiile legate de viitorul sistem de apărare aerian se vor purta ulterior la un nivel mai înalt; întâlnirea de la Ankara a celor trei miniștri nu a avut acest aspect ca subiect principal, însă simpla lui menționare în formatul trilateral pare a avea o importanță ridicată pentru toate părțile, ca atare analizarea acestei teme delicate în contextul mai larg al prezentării rezultatelor reuniunii trilaterale româno-polono-turce mi s-a părut a fi semnificativă, mai ales din perspectiva posibilelor evoluții ulterioare.
Bibliografie:
https://www.defenceiq.com/air-forces-military-aircraft/news/how-capable-is-the-s-400
https://www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=1100&tid=1212&ct=1
http://www.defenseworld.net/feature/20/Battle_of_the_Air_Defense_Systems__S_400_Vs_Patriot_and_THAAD
https://www.b1.ro/stiri/externe/melescanu-monument-titulescu-ankara-272523.html
https://www.azernews.az/region/149185.html
https://www.aa.com.tr/en/europe/turkey-to-host-romanian-polish-foreign-ministers/1456556
https://www.gov.pl/web/diplomacy/polish-romanian-and-turkish-top-diplomats-meet-in-ankara
