Va putea evita Curtea Constituțională a Ucrainei o criză politică și juridică similară celei din R. Moldova?

Va putea evita Curtea Constituțională a Ucrainei o criză politică și juridică similară celei din R. Moldova?

Ziua de marți, 18 iunie a.c., va fi relevantă pentru Ucraina din perspectiva desfășurării alegerilor parlamentare anticipate prevăzute a avea loc la 21 iulie 2019.

Marți, 18 iunie a.c., la ora 10.00, Curtea Constituțională a Ucrainei va analiza, în ședință specială cu ușile închise, decizia președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski de a dizolva Rada Supremă și de a convoca alegeri parlamentare anticipate pentru ziua de 21 iulie a.c. (decizii adoptate prin decret prezidențial la 21 mai a.c.).

Constituționalitatea deciziilor respective ale președintelui Ucrainei a fost contestată la 24 mai a.c. de către 62 de deputați din Rada Supremă (cei mai mulți din partea Frontului Popular).

La 11 iunie a.c. au avut loc audieri publice pe această temă la nivelul Camerei Superioare a Curții, în cadrul cărora a depus mărturie și președintele Volodimir Zelenski. Acesta și-a exprimat speranța că decizia CC a Ucrainei va fi una de care Curții să nu îi fie rușine”. Ulterior acestor audieri, Curtea a luat decizia de a continua analiza contestației în regim închis”.

În momentul de față, în timp ce taberele politice din Ucraina au poziții divergente dictate prioritar de interesele acestora, există o presiune publică foarte mare pentru acceptarea constituționalității deciziilor șefului de stat.

Decizia președintelui de dizolvare a Radei și de convocare a alegerilor anticipate este sprijinită de către marea majoritate a cetățenilor ucraineni, de toate categoriile, vârstele și din toate regiunile țării.   

Numărul susținătorilor alegerilor anticipate a crescut la 88% în momentul de față (față de 72% în mai 2019), iar al celor care nu susțin desfășurarea de alegeri anticipate a scăzut la 8% (18% în mai 2019).

82% dintre ucraineni apreciază că demersul deputaților Radei Supreme de a contesta constituționalitatea convocării alegerilor anticipate reprezintă o expresie a dorinței deputaților actuali ai Radei de a-și păstra actualele funcții și privilegii conferite de statutul de deputat.

65% dintre cetățenii Ucrainei apreciază că alegerile anticipate vor avea loc la 21 iulie a.c. (așa cum este specificat în decretul președintelui de la 21 mai a.c.) chiar și în condițiile unei decizii contrare a Curții Constituționale, în timp ce numai 20% apreciază că, în cazul unei astfel de decizii a Curții, alegerile anticipate s-ar putea desfășura în octombrie a.c.

54% dintre cetățeni apreciază că alegerile parlamentare anticipate corespund Constituției și dorinței cetățenilor.

Președintele Zelenski a desfășurat, în ultima perioadă, mai multe întâlniri cu lideri politici relevanți din Ucraina, pentru a-și asigura sprijinul moral și politic al acestora pentru deciziile respective. Astfel, acesta s-a întâlnit cu fostul președinte ai Ucrainei Viktor Iuscenko, precum și cu Iulia Timoșenko, fost premier, liderul partidului Batkivscina/Patria”.

În momentul de față, alegerile parlamentare anticipate sunt în curs de pregătire; se desfășoară în prezent faza finală a procedurii de înregistrare a candidaților pe sistemul majoritar și pe listele separate ale independenților.

Ierarhia electorală actuală este condusă în mod detașat de formațiunea politică a actualului președinte Zelenski / “Sluga Naroda” / „Servitorul Poporului” (președinte Dmitri Razumkov, formațiune politică nouă, înființată recent și condusă de către Zelenski până la asumarea funcției prezidențiale) – care ar colecta cca 47% din intențiile actuale de vot.

Potrivit celui mai recent sondaj de opinie (efectuat de Grupul “Rating”, 12 iunie a.c.), în noua Rada Supremă ar mai putea fi reprezentate formațiunile: „Platforma de Opoziție” (pro-rusească), cca 10,4%; „Solidaritatea Europeană” (formațiune condusă de Petro Poroșenko) – 7,9%, „Batkivscina/Patria” (lider Iulia Timoșenko) – 7,5%; „Golos/Vocea” (formațiune nouă, condusă de Viatoslav Vakarciuk) – cca 6,4%,. Șanse relativ reduse de acces în Radă ar mai avea și formațiunile “Forță și onoare” și Partidul Radical (Oleg Liașko), al căror rating actual este însă sub 5% (pragul electoral).

Principalele mize ale scrutinului, dacă acesta se va desfășura la 21 iulie a.c.: posibilitatea ca formațiunea “Sluga Naroda” / „Servitorul Poporului” să câștige majoritatea absolută în Radă și să poată guverna singură; posibilitatea ca ratingul formațiunii Golos/Vocea” să crească relativ semnificativ, mai ales urmare a unor posibile înțelegeri de alianță cu formațiunea “Samopomoci” (lider Andrei Sadovîi).

Președintele țării și oficialii din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei s-au ferit să anticipeze sau să prognozeze viitoarele decizii ale Curții Constituționale a Ucrainei, pentru a nu fi acuzați de presiune asupra Curții. În mod repetat aceștia au precizat că deciziile președintelui sunt legale și constituționale, având forță juridică “de beton” (Ruslan Riaboșialka, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale).

Opiniile juriștilor din Ucraina privind efectele unei eventuale decizii a CC a Ucrainei privind neconstituționalitatea deciziilor Președintelui Ucrainei de dizolvare a Radei și de convocare a alegerilor sunt împărțite.

În cazul în care CC va admite neconstituționalitatea acestor decizii, ar urma în mod logic anularea decretului corespunzător adoptat de noul președinte al Ucrainei la 21 mai a.c. Anularea acestui decret ar genera o criză politică și juridică în Ucraina similară (partial) celei din R. Moldova, a cărei soluționare va fi extrem de dificilă în actualul cadru juridic și constituțional din Ucraina. În Ucraina nu există un precedent privind anularea desfășurării unor alegeri.

O altă variantă ar fi nerecunoașterea constituționalității decretului, coroborată cu permiterea desfășurării alegerilor anticipate. În acest caz, ar fi posibilă inclusiv desfășurarea alegerilor anticipate, dar nu la data stabilită prin decret prezidențial. Varianta recunoașterii constituționale a primei decizii din decretul președintelui (dizolvarea Radei) și a neconstituționalității convocării alegerilor anticipate la 21 iulie a.c. ar permite ca alegerile parlamentare anticipate să se poată desfășura, dar la altă dată decât cea precizată în decret.

În Ucraina președintele, numit și “garant al Constituției”, are puteri și atribuții mai mari decât cele ale unui șef de stat în țările europene din regiune. Pe de altă parte, o confruntare constituțională directă între un decret al garantului Constituției și o decizie a Curții Constituționale nu poate avea o soluție constituțională incontestabilă (ușor de anticipat).

Marea majoritate a constituționaliștilor ucraineni apreciază că nici o decizie a vreunei instanțe din Ucraina, nici măcar a CC, nu are forța de a anula un decret al Garantului Constituției Ucrainei” (președintele țării).

Se poate prognoza că, chiar și în condițiile existenței unei majorități anti-Zelenski în componența Curții, actuala Curte Constituțională a Ucrainei va adopta, în contextul presiunii populare foarte mari a populației și pentru a evita producerea unor scenarii similare celor recente din R. Moldova (invalidări/reveniri/reevaluări ale propriilor decizii de către Curtea Constituțională), decizii care să permită desfășurarea de alegeri parlamentare anticipate potrivit decretului președintelui Zelenski (la 21 iulie a.c.) și calendarului electoral deja în curs.

O a doua variantă (creditată de subsemnatul cu șanse mai reduse) ar fi cea a recunoașterii parțiale a constituționalității decretului (constituționalitatea dizolvării, dar nu și cea a convocării alegerilor anticipate la 21 iulie a.c.), recunoaștere coroborată însă cu decizia de desfășurare a alegerilor anticipate la o data ulterioară (această decizie va fi promovată de către CC ca fiind o soluție de compromis și echilibru politic; în fapt, membrii CC vor încerca astfel să creeze un compromis între interesele celor două tabere politice actuale).

Se exclude o decizie de neconstituționalitate a întregului decret prezidențial.

 

Dr. Dorin Popescu