Donbas - pași mici către o pace posibilă
În ultimele zile, se constată mici evoluții privind consolidarea dialogului bilateral și multilateral care ar putea aduce compromisuri pe linia soluționării conflictului din Donbas.
Președinții Ucrainei și Rusiei, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, au confirmat existența unor negocieri la vârf care pot crea premise pentru un prim schimb de prizonieri în formula „33/33”. Realizarea acestui ipotetic schimb de prizonieri ar conferi un plus de încredere și substanță dialogului ruso-ucrainean la vârf – dialog care nu s-a intensificat totuși semnificativ după alegerea lui Zelenski în funcția de președinte al Ucrainei. Dialogul bilateral ruso-ucrainean este unul extrem de complicat; părțile vorbesc oficial de “optimism moderat”; Zelenski cere Uniunii Europene să blocheze revenirea Rusiei în G7/G8; declarații contondente în relația bilaterală se produc în fiecare zi, dublate totuși de tonuri pozitiviste.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat recent, oficial, startul negocierilor dintre cei doi președinți pe tema realizării acestui schimb de prizonieri. Zelenski și-a manifestat public speranța că schimbul va avea loc “în câteva zile”. Ieri, Tatiana Moskalkova, comisarul pentru drepturile omului al Federației Ruse, a vizitat Kievul în cadrul eforturilor de negociere a schimbului de prizonieri. Foarte probabil, în lista celor 33 de prizonieri ucraineni pe care îi va elibera Moscova vor fi incluși și (cel puțin o parte din) marinarii militari arestați în toamna anului trecut, în marja incidentelor din Marea Azov.
O a doua evoluție s-a putea produce în plan diplomatic. Sunt din ce în ce mai dese contactele bilaterale și multilaterale pentru reluarea discuțiilor în formatul Normandia (Ucraina, Rusia, Franța, Germania). Noul președinte al Ucrainei își dorește extinderea formatului prin cooptarea SUA și Marii Britanii, însă este nevoie de acordul tuturor părților pentru realizarea acestei extinderi, iar Moscova și Parisul sunt reticente față de inițiativa Kievului. SUA își folosesc în prezent în mod activ resursa diplomatică pentru a se asocia formatului de la Normandia (“SUA sunt gata să se asocieze formatului și să acorde sprijin pentru implementarea deciziilor de la Minsk”, reitera recent Kurt Volker, reprezentantul special pentru Ucraina al Departamentului de Stat al SUA, care va vizita în curând țări din regiune). Putin a declarat că nu există alternativă diplomatică la formatul de la Normandia, în timp ce președintele Franței nu recunoaște că tema extinderii acestui format s-ar afla pe agenda celor patru membri.
Președintele Ucrainei are și sprijinul colateral al unor actori secundari. Președintele Belarusiei, Alexandr Lukașenko, l-a asigurat recent pe Zelenski că îl va primi la Minsk în orice perioadă și în orice format. Lukașenko va vizita Ucraina în octombrie 2019, pentru a participa la ediția a doua a Forumului regiunilor din Ucraina și Belarus (Jitomir).
În cadrul recentei sale întrevederi cu Emmanuel Macron, liderul rus a avansat o serie de condiții prealabile pentru reluarea discuțiilor în formatul Normandia, care să eficientizeze întâlnirea la vârf a celor patru lideri (Angela Merkel, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, Vladimir Putin). În prezent, Berlinul a avansat părților un pachet de măsuri de compromis, a cărui acceptare ar putea conduce la realizarea întâlnirii în format Normandia în următoarele săptămâni. Potrivit liderului rus, printre măsurile propuse de Berlin s-a număra și adoptarea și implementarea unei legi ucrainene privind acordarea unui statut special pentru regiunea Donbas. Este puțin probabil că autoritățile de la Kiev sunt pregătite pentru un pas atât de mare...
Este foarte posibil totodată ca o întâlnire în formatul Normandia să fie precedată de consultări franco-germano-americane. Fostul premier ucrainean Arsenii Iațeniuk aprecia recent că orice evoluții accelerate privind negocierea păcii în Donbas ar putea fi riscante, acesta preferând reconcilieri mici și de durată.
Deocamdată, la Kiev, evenimentele interne se precipită. Ucraina celebrează astăzi cea de-a 28-a aniversare a independenței țării (independență realizată prin adoptarea, la 24 august 1991, a deciziei în acest sens a Parlamentului Ucrainei). La 29 august a.c. va avea loc prima reuniune a noii componențe a Radei Supreme de la Kiev, în urma alegerilor parlamentare anticipate din acest an. Plenul Radei Supreme va vota în ziua respectivă structura proprie de conducere. Este aproape cert că președintele (speakerul) Radei va fi Dmitri Razumkov, un apropiat al președintelui Zelenski. Candidatura acestuia va fi înaintată de către cel mai numeros grup parlamentar din Radă, Slujitorul Poporului / Sluga Naroda. Zelenski are în Radă o majoritate confortabilă (254 de deputați ai Radei care provin de pe listele formațiunii politice proprii, la care se adaugă alți aliați / alte voturi, prioritar din partea independenților). Este foarte probabilă constituirea unei puteri executive monocolore la Kiev, alcătuită exclusiv din miniștri propuși de Slujitorul Poporului / Sluga Naroda. Numele premierului pe care îl va propune Zelenski rămâne încă un mister absolut, desi în spațiul public ucrainean se vehiculează multe nume. Este aproape cert că acesta va fi un nume nou în viața politică a țării. Cel mult un ministru (d.e. actualul ministru de interne, A. Avakov) din actuala garnitură executivă ar putea rămâne în componența noului executiv. Numele premierului propus de către președinte va fi cunoscut cel târziu la 29 august a.c., iar votarea acestuia și a cabinetului său va avea loc rapid, în câteva zile, avându-se în vedere componența majoritară pro-Zelenski a actualei Rade Supreme.
