Ucraina, nou start pentru reforme
Odată cu desfășurarea ședinței inaugurale a noii Rade Supreme de la Kiev și confirmarea noului guvern de la Kiev, la 29 august 2019, s-a declanșat, de facto și de jure, procesul reformist promis de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski odată cu alegerea sa în funcția de șef de stat.
Din momentul de față, președintele Zelenski controlează, de facto, întreaga putere în stat: deține majoritatea parlamentară în Rada Supremă prin fracțiunea pro-prezidențială “Slujitorul Poporului”, controlează puterea executivă printr-un guvern loial 100% și alcătuit aproape exclusiv din resursa de partid afiliată formațiunii politice pe care o conduce (Slujitorul Poporului) etc.
Noul premier al Ucrainei, Alexei Goncearuk / Oleksiy Honcharuk, cel mai tânăr premier din istoria recentă a țării (35 de ani), a fost ales în funcție cu 290 de voturi (din 450). Acesta nu are back-ground politic semnificativ, iar din mai 2019 deținea funcția de locțiitor al șefului Administrației Prezidențiale.
A fost redus numărul de ministere al noului guvern prin comasarea unora dintre acestea. Noul Guvern de la Kiev are în total 17 membri, dintre care 3 vice-premieri și 14 miniștri (11 bărbați și 6 femei). Componența acestuia: 3 vice-premieri (Dmytro Kuleba, Mykhailo Fedorov, Tymofiy Milovanov) și 14 miniștri (Vadym Prystaiko, externe; Oksana Markarova, finanțe; Oleksiy Orzhel, energie și protecția mediului; Vladyslav Krykliy, infrastructură; Olena Babak – dezvoltarea comunităților și teritoriului; Andriy Zahorodnyuk, apărare; Anna Novosad, educație și știință; Zoryana Skaletska (Chernenko), sănătate; Volodymyr Borodiansky, cultură, tineret și sport; Yulia Sokolovska, politici sociale; Arsen Avakov, interne; Oksana Kolyada, veterani, teritorii temporar ocupate și strămutați; Dmytro Dubilet, ministru al cabinetului; Denys Malyus'ka, justiție).
La investirea noului cabinet de miniștri, guvernul nu a fost votat de către deputații din fracțiunile “Batkivscina”/”Patria” (Iulia Timoșenko), „Solidaritatea Europeană” (Petr Poroșenko), „Golos”/”Vocea” și „Platforma de Opoziție / Pentru viață!”.
Presa din Ucraina vorbește deja în termeni prioritar elogioși despre un guvern tânăr, energic, ambițios, dinamic, în general un guvern pro-european și tehnocrat. Unii dintre membrii noului Guvern (în special vice-premierul pentru integrare europeană Dmytro Kuleba și ministrul de externe Vadym Prystaiko) sunt numiți drept “europeniști”, iar numeroși alți miniștri – tehnocrați.
Prima reuniune a guvernului a avut loc chiar în ziua învestirii sale în funcție, 29 august 2019, ora 23.00. Cu această ocazie, au fost transmise Radei Supreme 37 de proiecte legislative, în diferite domenii, văzute ca fiind prioritare la nivelul executivului.
Programul de guvernare va fi elaborat în termen de o lună.
Premierul a promis în discursul său inaugural o economie stabilă și puternică, o creștere economică a țării cu un ritm minim de 5-7% anual etc. Principalele probleme ale noului guvern le reprezintă, potrivit acestuia, nivelul redus al dezvoltării infrastructurii, războiul din estul țării și corupția. Premierul vede depășirea acestor probleme printr-un management bugetar eficient, asigurarea independenței Băncii Naționale și schimbarea relațiilor externe ale Ucrainei precum și a imaginii externe a țării, cu scopul creșterii investițiilor străine și a ratingului de creditare externă; va fi negociat cu FMI un nou acord de creditare, pe durata a 3-4 ani; va fi asigurată o concurență reală în domenii vitale precum piața energetică, infrastructura de transport etc.; se va realiza o apropiere de piețele energetice europene, cu obiectivul integrării pieței naționale energetice cu cea europeană până în 2023; se vor avea în vedere reducerea cheltuielilor comunale și derularea unei politici de cadre eficiente; în perioada următoare, va fi analizată activitatea tuturor organelor și instituțiilor de stat etc.
De asemenea, va fi reevaluată radical strategia monetară, se va continua cooperarea cu FMI și cu principalii creditori internaționali, Ucraina va continua integrarea în UE, în special în domeniul energetic. Printre alte priorități se vor afla combaterea corupției, a contrabandei, modificarea sistemului de taxe și impozite etc.
Noii miniștri de externe (Vadim Pristaiko / Vadym Prystaiko) și apărare (Andrei Zagorodniuk / Andriy Zahorodniuk) au declarat că pe lista scurtă de priorități a ministerelor lor se află derularea de reforme cu scopul apropierii Ucrainei de UE și NATO.
În prima zi a noii legislaturi parlamentare, deputații Radei Supreme au votat învestirea în funcție a noului Guvern, alegerea noului procuror general (Ruslan Ryaboshapka), alegerea noului șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (Ivan Bakanov), au stabilit lista și componența comitetelor Radei și au adoptat în regim preliminar modificări constituționale privind reducerea imunității parlamentare (au fost adoptate într-o primă etapă modificări la art. 80 al Constituției Ucrainei; Constituția actuală prevede că deputații nu pot fi arestați sau reținuți fără un acord prealabil al Radei).
Dmitri Razumkov, președintele Radei, a promis și pentru perioada următoare menținerea tempo-ului ridicat al activității Radei.
În marja inaugurării noului parlament și a învestirii în funcție a unui guvern, pro-prezidențial, Zelenski și-a prezentat în detaliu mai multe inițiative reformiste prioritare.
Președintele a cerut noului Parlament să meargă “cu viteza a cincea” pe calea spre dezvoltare a Ucrainei. Acesta a declarat parlamentarilor că “de ei depinde dacă Rada se va ocupa cu reforme sau dacă se va îndrepta către un sfârșit înainte de termen”: „Să nu dea Dumnezeu să intrați în istorie ca un Parlament care a existat mai puțin de un an. Practic aceasta este durata voastră de probă, de un an. Credeți-mă că a dizolva Parlamentul nici nu este atât de greu...”.
Președintele Zelenski a propus reducerea numărului de parlamentari ai Radei Supreme de la 450 la 300 și modificarea Constituției în sensul alegerii viitorilor deputați ai Radei Supreme exclusiv pe liste de partid, prin sistem exclusiv de reprezentare proporțională. Proiecte legislative în acest sens au fost deja depuse în Parlament de către președintele ucrainean.
Zelenski a introdus în Rada Supremă un proiect legislativ privind reducerea finanțării partidelor politice și neacordarea de fonduri bugetare formațiunilor care nu au depășit pragul electoral de 5% la alegerile precedente. La 3 septembrie a.c., Rada Supremă va continua dezbaterea altui proiect legislativ, care prevede reducerea imunității parlamentare.
Președintele Ucrainei dorește, de asemenea, să instituie controlul parlamentar asupra guvernului în anumite domenii, prin intermediul Împuternicitului pentru drepturile omului și să scoată Garda Națională din componența Ministerului de Interne; potrivit propunerii acestuia, Garda Națională va activa în subordinea președintelui, iar comandantul ei va fi numit și/sau demis direct de către șeful de stat.
În concluzie, președintele Zelenski traversează în prezent un moment fast (deopotrivă în plan intern și extern) și pare a fi dat startul reformelor structurale odată cu începerea activității noii Rade și a noului Guvern. Noul președinte este convins de forța sa fără precedent în plan intern, dovadă fiind amenințările nevoalate la adresa Radei Supreme în cazul în care deputații acesteia nu vor răspunde calendarului stabilit de către președinte (“ultimatumul prezidențial” de un an).
Și în plan extern, Zelenski are o fereastră de oportunitate pentru a genera o nouă imagine a Ucrainei: astăzi desfășoară o vizită oficială în Polonia, la invitația omologului său de la Varșovia (în cadrul vizitei, a oferit concesii Poloniei în diferendul istoric care a generat cea mai recentă criză a relației bilaterale); mâine, Zelenski va avea alte întâlniri bilaterale în marja participării acestuia la ceremoniile de la Varșovia care marchează împlinirea a 80 de ani de la declanșarea fazei militare a celui de-al doilea război mondial; în toamna acestui an, va co-prezida cu președintele Erdogan reuniunea Consiliului Strategic la vârf turco-ucrainean; la 2 septembrie va avea loc o întâlnire la nivel de consilieri a formatului Normandia și se așteaptă pentru aceeași lună o reluare a negocierilor privind pacea în Donbas în acest format, cu participarea liderilor Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei; este iminentă desfășurarea unui prim schimb de prizonieri ruso-ucrainean pe formula 33/33, se vorbește insistent despre o posibilă vizită în SUA până la finele anului etc.
În prezent, președintele Zelenski are toate atu-urile și toate instrumentele pentru un nou start al reformelor în Ucraina și pentru reconfigurarea rolului acesteia în plan extern / regional.
În mod straniu, din această fotografie triumfalistă lipsește România. Este foarte posibil ca vinovații pentru această omisiune să se afle deopotrivă la Kiev și București. Absența unui reviriment al relației bilaterale în noul context favorabil descris mai sus este regretabilă. România deține o expertiză solidă pe teme privind reforme structurale și se plasează bine în ecuația sprijinului extern / european pentru Ucraina. Poate că Bucureștiul nu dispune însă, în relația cu Ucraina, de vectori pro-activi care să intuiască oportunitățile de consolidare a relației. Și reciproca, desigur, este la fel de valabilă...
Dr. Dorin Popescu
