Posibile efecte ale “formulei Steinmeier” pentru conflictul din Donbas și Ucraina

Posibile efecte ale “formulei Steinmeier” pentru conflictul din Donbas și Ucraina

Autor: Evghen Magda, Ucraina

 

Notă: În contextul evenimentelor complicate din Ucraina privind recunoașterea, de către regimul de la Kiev, a celebrei „formule Steinmeier” pentru Donbas, precum și protestele generate de această decizie, expertul ucrainean Evghen Magda, directorul Insitutului de Politică Mondială de la Kiev, a acordat un amplu interviu portalului www.deschide.md,  în care clarifică unele aspecte problematice ale efectelor „formulei Steinmeier” pentru Ucraina.

Principalele evaluări ale expertului ucrainean din interviul menționat:

 

“Coordonarea, de către participanții Grupului de contact trilateral din Minsk și reprezentanții republicilor nerecunoscute din Donbas, a „formulei Steinmeier” poate da un impuls procesului de soluționare a conflictului din Donbas. Din păcate, nu există garanții că acest proces va fi în interesul Ucrainei.

Până la 1 octombrie 2019, la scrisorile care confirmau disponibilitatea de a urma algoritmul alegerilor locale din raioanele separate ale regiunilor Donețk și Lugansk transmise reprezentantului OSCE în Grupul trilateral de contact, Martin Sajdik (semnate de reprezentanții Ucrainei, Rusiei și republicilor nerecunoscute din Donbas), în combinația de cuvinte „formula Steinmeier” au fost investite diferite sensuri, deoarece aceasta nu a existat ca un document separat. În prima zi a lunii octombrie a.c. a fost consimțit în scris acordul privind desfășurarea unor alegeri în aceste regiuni înainte de retragerea trupelor ruse de acolo. În aceste circumstanțe, rezultatele expresiei voinței poporului nu sunt greu de anticipat, mai ales că regiunile ocupate din Donbas se află în sfera activă a propagandei ruse. La jumătatea lunii septembrie a.c., Leonid Kucima a refuzat să semneze cu reprezentanții pretinselor republici populare formula respectivă; pe 1 octombrie, el a semnat o scrisoare separată; același lucru l-au făcut și alți participanți la procesul de negocieri.    

Poroșenko a amânat constant crearea premiselor pentru implementarea efectivă a acestei formule. Echipa lui Zelenski a procedat până la urmă la semnarea acestui document, întrucât Rusia a prezentat acest pas ca pe o condiție pentru organizarea unei reuniuni în formatul Normandia.

Președintele Ucrainei a desfășurat un briefing de presă în seara zilei de 1 octombrie, în care a amintit necesitatea privind eliberarea prizonierilor și a subliniat că alegerile vor fi organizate atunci când „nu vor fi trupe în Donbas”. Zelenski a dat asigurări în mod public că nu va trece de liniile roșii în procesul de soluționare a conflictului din Donbas și nu va trăda interesele Ucrainei. Șeful statului a promis că legea privind statutul special al Donbasului va fi adoptată după ample discuții, fără a specifica noul conținut al discuțiilor. Legea „Cu privire la particularitățile autoguvernării locale în anumite raioane din Donetsk și Lugansk”, care nu a intrat încă în vigoare, expiră în luna decembrie a acestui an. Este important de menționat că reprezentantul „Slujitorului poporului”, șeful Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, Bogdan Iaremenko, consideră că textul legii menționate va trebui convenit cu Rusia.

Liderul Solidarității Europene, Petro Poroșenko, critică semnarea „formulei Steinmeier”, subliniind că aceasta încalcă logica foii de parcurs de implementare a acordurilor de la Minsk care existau în timpul președinției sale. Poroșenko a susținut la momentul respectiv introducerea pachetelor de pace ale ONU în Donbas și primatul rezolvării problemelor de securitate. Partidul Vocea/Golos a propus recent organizarea unei ședințe închise a Parlamentului cu participarea președintelui pentru a discuta despre „formula Steinmeier”, însă Vladimir Zelenski a ignorat această propunere. În acest context, președintele Zelenschi s-a întâlnit cu șefii facțiunilor a Radei Supreme și cu fracțiunea „Slujitorului Poporului” în ședință închisă. Fracțiunea „Patria/Batkivșcina” încearcă să găsească o poziție potrivită pentru a crește ratingul președintelui partidului, Iulia Timoșenko. A doua cea mai mare facțiune parlamentară, „Platforma de opoziție pentru viață”, salută „formula Steinmeier” și este gata să ia parte la punerea acesteia în aplicare în legislația ucraineană.

Ministrul de externe, Vadim Pristaiko, a declarat că a predat președintelui Vladimir Zelenski un „Plan A” și un „Plan B” privind procesul de soluționare din Donbas, dar acestea nu au fost încă făcute publice. Pristaiko acționează ca un „porumbel”, subliniind nevoia de a-l aduce pe Vladimir Putin la masa de negocieri, sugerând nevoia de diminuare a blocadei economice a teritoriilor ocupate din Donbas și restabilirea comunicării feroviare cu aceste teritorii.

În condițiile menționate, au fost inițiate în Ucraina ample proteste stradale. Primele proteste de la Kiev și Lviv au avut loc deja în seara zilei de 1 octombrie, iar pe 6 octombrie pe Maidanul din capitală s-a desfășurat o acțiune cu participarea câtorva mii de oameni, cu sloganul „Nu capitulării!”. Manaifestații similare, dar la scară mai mică, au avut loc în zeci de orașe, inclusiv în cele situate în apropierea liniei de demarcație.

Orașele Lviv, Ivano-Frankivsk, Consiliile din regiunea Sumi, Consiliul Local Kropîvnitsk s-au opus semnării „formulei Steinmeier”. Dacă lăsăm emoțiile deoparte, atunci problema reală constă în faptul că autoritățile nu comunică cu societatea pe o problemă extrem de sensibilă și ignoră necesitatea dialogului. La 1 octombrie, mass-media rusești au dominat spațiul informațional al Ucrainei, creând în multe privințe o percepție critică față de mesajul cu privire la semnarea „formulei Steinmeier”. Locuitorii din Donbas s-au opus, de asemenea, posibilei retrageri a trupelor ucrainene; pentru mulți dintre ei perspectiva de a se afla în zona gri prezintă amenințări semnificative.

Liderii așa-numitelor „republici populare”, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, au cerut public Kievului, la 2 octombrie, să coordoneze cu reprezentanții Ucrainei viitorul text al legii privind statutul special al Donbasului. În același timp, ei au subliniat că intenționează să continue cursul de integrare cu Rusia și că nu vor reveni în componența Ucrainei. Declarațiile acestora fac parte din politica informațională a Kremlinului.

Kremlinul manevrează cu iscusință în câmpul informațional, creând în ochii Occidentului iluzia că este aptă să ajungă la înțelegeri. Vladimir Putin a vorbit public despre dorința lui Vladimir Zelenski de a aduce pacea în Donbas, în timp ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, reamintește necesitatea unui dialog direct între Kiev, Donețk și Lugansk. Această cerință, după cum știți, este vociferată de Rusia încă din 2014. Se pare că Federația Rusă a folosit factorul schimbului de prizonieri la începutul lunii septembrie a.c. pentru a stabili relații de încredere cu noile autorități ucrainene și va vorbi despre viitoarele schimburi de prizonieri pentru a ajunge la o versiune convenabilă sieși.

Emmanuel Macron este motorul accelerării întâlnirii în format normand, acesta străduindu-se astfel să demonstreze că este un lider autentic al politicii europene și că încearcă să neutralizeze influența „vestelor galbene”; viitoarea reuniune în format normand care se va desfășura la Paris va fi un debut nu doar pentru Zelenski, ci și pentru Macron, iar președintele francez va încerca să fie prima vioară la reuniune. Angela Merkel nu este atât de activă în acest domeniu. Presupun că sintagma „formula Steinmeier” este promovată de Rusia pentru a atrage atenția Germaniei la un nivel subconștient (Frank-Walter Steinmeier este astăzi președintele federal al Germaniei).

SUA nu pot interveni în acest scenariu; nu pentru că este vorba acolo doar de criza politică ce a apărut în SUA după conversația telefonică dintre Trump și Zelenski. Extinderea formatului Normandia necesită acordul tuturor participanților săi, în primul rând al Rusiei. Nu există niciun motiv să credem că Kremlinul intenționează să schimbe configurația negocierilor cu privire la soarta Donbasului, configurație convenabilă astăzi Rusiei. Cele mai recente declarații ale lui Donald Trump nu sunt de natură a-i permite să pară un partener interesat pentru rezolvarea conflictului prelungit din estul Ucrainei.

Însăși coordonarea acestei formule notorii este o greșeală a autorităților ucrainene, care poate deveni fatală. Desigur, amenințarea prioritară o reprezintă nu neapărat retragerea trupelor, chiar dacă aceasta poate face ca sute de civili să fie privați de dreptul de a fi apărați. Și nici organizarea alegerilor după scenariul rus în Donbasul ocupat efectiv de ruși. Dorința autorităților ucrainene de a realiza o întâlnire în format normand s-ar putea transforma într-o „impunere a păcii” în conformitate cu algoritmii ruși. Este naiv să credem că doar NATO și-a modernizat modalitățile de a duce război în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei: și Rusia ține cont de noile realități. Kremlinului îi este convenabilă integrarea Donbasului ocupat în componența Ucrainei în conformitate cu propriul scenariu, luând în calcul și posibilă creștere a instabilității în țara noastră. Să ne opunem acestor planuri este posibil doar prin consolidarea societății, iar în Ucraina există probleme grave la acest capitol”.