“Primăvara păcii” din octombrie
Dorin Popescu
Operațiunea turcă “Primăvara păcii” în nordul Siriei, enunțată ieri de către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a evidențiat din nou clivajele existente în relațiile transatlantice și deopotrivă cele existente în comunitatea euroatlantică.
Este cert că această operațiune a fost inițiată cu acordul prealabil al președintelui Statelor Unite ale Americii (în pofida negărilor publice ale acestuia), va avea impact politic major peste Ocean, în relațiile turco-americane, în relațiile dintre marile cancelarii europene și SUA, precum și în teren (Siria).
La 13 noiembrie a.c. se vor întâlni la Casa Albă președinții Statelor Unite și Turciei. Este aproape obligatoriu să privim operațiunea turcă din Siria și din perspectiva acestei întâlniri la vârf turco-americane. Președintele american a menționat, în contextul menționării întrevederii sale cu Erdogan, interesul american pentru vânzarea avioanelor F-35 Fighter Jet.
Operațiunea turcă în Siria – premise și obiective
Potrivit președintelui turc, “trupele militare turce, împreună cu Armata Siriană Națională, desfășoară operațiunea “Primăvara păcii” în nordul Siriei împotriva PKK/YPG și organizației teroriste Daesh. Obiectivul nostru este să distrugem coridorul terorii și să aducem pacea și securitatea în regiune. Prin această operațiune vom elimina amenințarea teroristă din țara noastră. Prin ZONA SIGURĂ vom stabili întoarcerea refugiaților sirieni. Vom proteja integritatea teritorială a Siriei și vom salva regiunea de teroare”.
Potrivit liderilor turci, “gruparea teroristă PKK și extensia acesteia, YPG/PYD, constituie cea mai mare amenințare teroristă la adresa viitorului Siriei, amenințând unitatea și integritatea teritorială a acestei țări”. În dese rânduri, liderii turci au apreciat că sprijinirea PKK (prioritar de către SUA) sub pretextul luptei împotriva ISIL este inacceptabilă. Oficialii de la Ankara apreciază că de-a lungul frontierei cu Siria (911 km) s-ar fi format un “coridor terorist”, în imediata vecinătate a Turciei. Obiectivul operațiunii l-ar reprezenta astfel crearea unei zone sigure în nordul Siriei, care să permită întoarcerea în regiune a cca 2 milioane de sirieni, într-o zonă cu raza de 30 km, cuprinsă între râul Eufrat și granița cu Irak, inclusiv orașul Manbij. În prezent, acest obiectiv ar fi imposibil de realizat “urmare a prezenței în zonă a unor grupări teroriste precum PKK, PYD și YPG”.
Obiectivul prioritar l-ar constitui crearea unei zone tampon în Siria, controlată de Turcia, cu o adâncime de cca 20 km pe teritoriul Siriei; în retorica oficialilor de la Ankara se insistă pe teza prevenirii producerii unui corridor al terorii de-a lungul frontierei sudice a Turciei.
Potrivit cotidianului turc Hürriyet, armata turcă ar intenţiona într-o primă fază să preia controlul unei zone frontaliere lungă de 120 de kilometri şi cu o adîncime de treizeci de kilometri. Turcia ar dori deci să creeze o zonă tampon astfel încât să îndepărteze forţele kurde de la frontiera ei şi eventual să-i poată aduce aici pe o parte din cei trei milioane şase sute de mii de refugiaţi sirieni. Intr-o a doua fază, această “zonă de securitate” ar urma să fie extinsă pînă la frontiera irakiană, deci pe o lungime de 480 de kilometri.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului turc, Fahrettin Altun, Turcia nu are nici o altă ambiție în nordul Siriei cu excepția neutralizării amenințării împotriva cetățenilor turci și eliberării populației locale.
În cadrul operațiunii, Turcia a lansat initial atacuri aeriene împotriva milițiilor kurde din nordul Siriei. Au fost efectuate bombardamente inclusiv împotriva orașului sirian Ras al Ain. Atacurile aeriene au vizat diferite orașe aflate pe o arie de până la 150 km de la frontiera turco-siriană. Cele mai multe au vizat zone din vecinătatea orașelor Tel Abyad și Ras al Ain. Potrivit unor surse media locale, au fost targetate și ținte mai mari precum orașele Kobani și Qamishli.
După 6 ore de lovituri aeriene, armata turcă și aliații sirieni rebeli au inițiat ofensiva terestră. Potrivit unor surse locale, sunt deja mai multe victime civile ale operațiunii.
Forțele Democratice Siriene, în cadrul cărora kurzii sunt majoritari, au denunțat o posibilă catastrofă umanitară în zonă. Acestea anunţă că în urma bombardamentelor efectuate de armata turcă au fost înregistrate primele victime printre civili.
Administrațiile kurde locale au chemat la o mobilizare generală a populației împotriva armatei turce.
În Ras al Ain au fost consemnate proteste ale kurzilor sirieni împotriva operațiunii declanșate de Ankara.
Există riscul ca, în acest context, milițiille kurde să stopeze câteva din operațiunile anti-ISIS aflate în curs de desfășurare.
Ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a declarat că operațiunea s-ar derula în conformitate cu legislația internațională, Carta ONU (art. 51) și rezoluțiile CS al ONU împotriva terorismului.
Turcia a informat membrii CS ONU cu privire la desfășurarea operațiunii. Potrivit oficialilor de la Ankara, au fost anunțate despre începerea operațiunii, cu două ore înainte de începerea acesteia: Federația Rusă, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și ONU. De asemenea, președintele turc i-a informat pe liderii politici din Turcia (președinții Partidului Mișcării Naționaliste, Partidului Popular Republican și Partidului Fericirii, ultimul din opoziție) cu privire la această acțiune.
Siria a fost informată prin intermediul unei note verbale transmisă prin intermediul Consulatului General al Siriei din Istanbul.
Reacții în SUA
Mai multe voci din SUA l-au acuzat pe președintele Trump că i-ar fi trădat pe aliații kurzi. Senatorul Lindsey Graham din Carolina de Sud, un vechi aliat al lui Trump, a declarat că “Trump i-a trădat rușinos pe kurzi”, asigurând re-emergența ISIS. Președintele Trump a reiterat că “sub nici o formă nu i-am trădat pe kurzi” și că s-ar fi opus operațiunii Ankarei în Siria: “SUA nu au aprobat acest atac și au precizat Turciei că operațiunea reprezintă o idee proastă”.
Potrivit lui Lindsey Graham, “Congresul american îl va face preşedintele Tayyip Recep Erdogan să plătească scump această intervenţie militară împotriva forţelor kurde aliate cu Washingtonul”. Acesta a postat pe rețelele de socializare un mejas clar către Guvernul Turciei: “Nu aveți undă verde pentru intrarea în nordul Siriei!”
Analiștii americani apreciază că decizia lui Trump de a accepta operațiunea turcă ar fi fost luată împotriva evaluărilor Departamentului de Stat și Pentagonului.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a dezmințit zvonurile potrivit cărora decizia președintelui Trump de a permite operațiunea turcă ar fi fost luată fără consultarea oficialilor militari. Potrivit acestuia, Trump ar fi avut consultări cu mai mulți înalți militari americani, inclusiv cu secretarul apărării Mark Esper. Poziția Pentagonului: “crearea unei zone sigure în nordul Siriei reprezintă cea mai bună cale pentru menținerea stabilității regiunii. Din nefericire, Turcia a ales să acționeze unilateral. Ca rezultat noi am deplasat forțele SUA din nordul Siriei în afara zonei de incursiune potențială a Turciei, pemtru a asigura securitatea lor. Noi nu vom face schimbări în ceea ce privește forțele noastre prezente în Siria”.
Reacții internaționale
Operațiunea turcă a declanșat un val de condamnări la nivel international.
Mâine, vineri, secretarul general NATO se va întâlni cu președintele Turciei. Secretarul general al NATO a declarat că Turcia are îngrijorări legitime de securitate privind Siria: “a suferit numeroase atacuri teroriste și găzduiește milioane de refugiați sirieni”. Potrivit acestuia, este important să se evite acțiuni care pot destabiliza regiunea, pot conduce la escaladarea tensiunilor și pot provoca mai multă suferință umană. Oficialul a cerut Turciei să acționeze cu măsură. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: “Mizez pe faptul că Turcia va acționa cu reținere și va fi atentă ca progresele pe care le-am înregistra în lupta împotriva ISIS să nu fie compromise. Toate acțiunile trebuie să fie proporționale și moderate”.
Consiliul de Securitate al ONU se va reuni astăzi într-o sesiune de urgență la solicitarea membrilor săi europeni (Belgia, Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie).
Uniunea Europeană a solicitat stoparea imediată a ofensivei.
Președintele actualei Comisii Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că: “Operațiunea militară în curs a Turciei trebuie să înceteze, ea nu va da rezultate. Dacă planul Turicei este crearea unei zone de securitate, nu așteptați pentru asta finanțare de la UE”.
Franța, Germania și Marea Britanie sunt în curs de a pregăti o declarație comună în care condamnă operațiunea turcă.
O serie de state, printre care Rusia și Iran, au chemat părțile la consultări și dialog.
Prin vocea ministrului său de externe, Jean-Yves Le Drian, Franța a condamnat operațiunea unilaterală lansată de Turcia în Siria. Oficialul francez a precizat că operațiunea subminează eforturile securitare și umanitare ale coaliției anti-Daesh.
Ministrul britanic de externe Dominic Raab a exprimat preocuparea sa serioasă cu privire la riscul ca operațiunea turcă să destabilize regiunea, avertizând că Marea Britanie nu va susține proiectele de repatriere a refugiaților sirieni în condițiile în care nu se întrunesc condițiile pentru o întoarcere voluntară a acestora.
Germania solicită Turciei să pună capăt de îndată ofensivei și să promoveze interesele sale securitare într-o manieră pașnică.
Ministrul olandez de externe Stef Blok a declarat că l-a convocat ambasadorul turs în Olanda la MAE olandez pentru a-l avertiza cu privire la riscul ca operațiunea turcă să șubrezească lupta împotriva Stat Islamic.
Ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat că acțiunile Turciei sunt iresponsabile și că încalcă dreptul internațional.
Pentru ministrul danez de externe Jeppe Kofod, decizia Ankarei este regretabilă și eronată.
Finlanda și Italia cer stoparea acțiunilor militare.
Președintele rus Vladimir Putin a cerut partenerilor turci să reflecteze bine la situația creată pemntru a evita posibile efecte negative care să aducă atingere eforturilor comune privind identificarea unei soluții la criza siriană.
Arabia Saudită a condamnat agresiunea armatei turce în nord-estul Siriei. Ofensiva turcă, potrivit ministrului saudit de externe, decredibilizează eforturile internaționale de luptă împotriva grupării teroriste Stat Islamic.
România nu are, din nou, nici o poziție oficială. Preocuparea MAE român de a transmite prin tweeter felicitări statului Fiji cu ocazia Zilei Independenței acestuia pare mai urgentă decât obligativitatea unei reacții publice privind intervenția armată a Turciei în Siria.
Estimez că, tardiv și neconcludent, va construi totuși una, mai ales că România are încheiat cu Turcia un parteneriat strategic, iar Turcia este un jucător activ în regiunea extinsă a Mării Negre…
