Tensiuni în Siria – ultimele evoluții

1. Denunțarea acordului UE-Turcia privind controlul frontierelor

De la deschiderea granițelor Turciei cu țările Uniunii Europene în contextul acutizării recente a conflictului din Siria (29 februarie a.c.) ar fi trecut frontierele externe ale UE peste 76.000 de refugiați sirieni (datele statistice, furnizate oficial de MAE turc, au fost colectate în dimineața acestei zile, la ora 10.00). În marea majoritate a cazurilor, refugiații părăsesc orașul turc Edirne (din partea de nord-vest a părții europene a țării), aflat în imediata vecinătate a graniței cu Grecia și Bulgaria.

Potrivit președintelui turc Recep Erdoğan, în momentul de față s-ar afla în Turcia peste 3,5 milioane de refugiați sirieni, iar Ankara nu mai are resursele de a rezista noilor fluxuri migratorii așteptate a se produce în zona Idlib. Potrivit șefului Direcției pentru comunicare al Președinției turce, “dacă Idlib cade, milioane de refugiați sirieni vor căuta să fugă în Turcia și Europa, în afara celor cca 3,5 milioane de refugiați care există deja în Turcia. În acest caz, Turcia nu va mai avea posibilități și resurse de a ajuta acești refugiați”.

Turcia acuză UE că nu a acordat integral și la timp ajutorul financiar destinat gestionării șederii în Turcia a imigranților și refugiaților sirieni.

La momentul deciziei președintelui turc Erdoğan (29 februarie a.c.), exista un acord între Turcia și UE privind controlul granițelor, precum și nepermiterea trecerii acestora de către refugiații sirieni în schimbul unui ajutor financiar consistent acordat de Uniune (acordul din 2016 dintre UE și Turcia se ridică la valoarea de 5,2 miliarde dolari în schimbul închiderii granițelor către UE). Președintele Erdoğan s-a plâns în mod repetat că sprijinul financiar sosește la destinatar extrem de târziu și a cerut cancelarului german ca sprijinul să fie direcționat direct guvernului de la Ankara.

Oficialii europeni au declarat public că nu au existat informări oficiale anterioare ale regimului de la Ankara privind eventuala denunțare unilaterală a acordului din 2016.

Grecia se află în alertă maximă și a adoptat numeroase măsuri de consolidare a controlului intrării în țară. Premierul Greciei s-a consultat telefonic cu cancelarul german Angela Merkel și a cerut sprijin acesteia, mai ales că Germania reprezintă principala țară de destinație a refugiaților.

Autoritățile grecești au trimis în zonă zeci de nave de patrulare și au intensificat controalele și paza frontierelor cu Turcia. Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Stelios Petsas, a declarat, în urma unei reuniuni a factorilor de securitate din Grecia, că au fost preîntâmpinate și stopate peste 4.000 de treceri ilegale ale frontierei.

Premierul Bulgariei Boris Borisov a anunțat că a trimis în vecinătatea granițelor cu Turcia unități suplimentare de jandarmerie și grăniceri, un total al efectivelor de cca 1.000 de persoane. La 2 martie a.c., premierul bulgar se va întâlni cu omologul său turc pentru a discuta această temă, însă Borisov a precizat că nu ar exista, în momentul de față, o amenințare directă asupra Bulgariei reprezentată de posibila reluare a fluxurilor migratorii dinspre Siria/Turcia.

b. Noi poziționări și eforturi diplomatice

Aliații NATO și-au exprimat solidaritatea cu Turcia în actuala context tensionat din Siria, în cadrul unei reuniuni solicitate de Turcia privind discutarea activării art. 4 al Tratatului. NATO a solicitat Siriei stoparea ofensivei în regiune, respectarea legislației internaționale și reluarea eforturilor ONU pentru identificarea unei soluții pașnice. Secretarul general al Alianței a cerut Siriei și Rusiei să respecte legislația internațională.

Președintele Franței Emmanuel Macron a discutat telefonic sâmbătă, 29 februarie a.c, cu președintele rus Vladimir Putin și, separat, cu președintele turc Recep Erdogan despre evoluțiile situației din Idlib. Parisul a cerut oficial celor doi lideri să asigure încetarea imediată și totală a focului în regiunea Idlib, în conformitate cu înțelegerile de la Soci din 2018.  

Ministrul german de externe a cerut UE și SUA să își intensifice presiunile internaționale asupra Siriei și Turciei pentru a se obține soluții de încetare a focului în Idlib și de stopare a războiului în Siria.

Mai multe inițiative de desfășurare a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe această temă au eșuat.

Președintele rus a discutat telefonic situația din Idlib în convorbiri separate cu președintele Franței Emmanuel Macron și cu președintele iranian Hasan Rouhani.

Moscova și Turcia se acuză în continuare reciproc de nerespectarea obligațiilor asumate în cadrul acordurilor de la Soci. Președintele turc a cerut Rusiei “să se dea la o parte” din calea armatei turce în provincia Idlib și să lase Siria “unu la unu” în fața Turciei. Moscova a replicat cu argumentul că trupele ruse se află în Siria la solicitarea expresă a guvernului sirian.

Kremlinul și Ankara au anunțat oficial că o întâlnire la vârf între președinții Vladimir Putin și Recep Erdogan va avea loc la Moscova la 5 martie a.c.

c. Evoluții în teren

Comanda Forțelor Militare siriene a anunțat închiderea spațiului aerian deasupra provinciei Idlib. Potrivit armatei siriene, “orice avion care încalcă spațiul aerian va fi tratat ca unul inamic și va fi doborât spre a se împedica efectuarea misiunilor acestuia”.

Agenția turcă Anadolu a tittrat, înaintea acestei decizii, că ar fi fost doborât în regiune un avion al armatei siriene.

Armata siriană nu recunoaște aceste pierderi, declarând că ar fi doborât în regiune, între orașele Saraqib și Idlib, un avion turc fără pilot care ar aparține unei “organizații teroriste”.

Ministerul rus al apărării a respins informațiile din mass-media potrivit cărora ar fi fost doborât recent în regiune un avion propriu Su-24.

Armata siriană a acuzat Turcia că “îi salvează pe teroriști de loviturile armatei noastre”. Oficialii militari sirieni pretind că înrăutățirea situației din regiune s-ar datora unor atacuri recente (de la 27 februarie a.c.) ale organizației Hay'at Tahrir al-Sham împotriva trupelor guvernamentale siriene. Ankara, dimpotrivă, denunță ample ofensive ale armatei siriene în regiune (susținute de Moscova), în pofida acordurilor de la Soci.