Criza din Statele Unite ale Americii
Alexandru-Marian Crenganiș
Scene nemaiîntâlnite la Washington: susţinătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul, templul democraţiei americane, întrerupând sesiunea care ar fi trebuit să confirme victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020.
După o pauză forţată de mai multe ore, Congresul a reluat, în seara aceleiași zile, procesul de certificare a victoriei lui Biden, respingând, întâi în Senat şi ulterior în Camera Reprezentanţilor, obiecţiile aleşilor republicani faţă de rezultatele alegerilor prezidenţiale în statul Arizona.
Imaginile surprinse în interiorul impozantei clădiri a Capitoliului, situată în inima capitalei federale americane, vor marca istoria: congresmeni purtând măşti de gaze, agenţi de poliţie îmbrăcaţi în civil pe culoarele Congresului SUA etc. Ele vor rămâne pentru totdeauna asociate cu finalul zbuciumat al mandatului lui Donald Trump, care pare totuşi extrem de izolat în tabăra republicană, notează AFP.
După aceste evenimente, Donald Trump a luat decizia da a trimite militari din Garda Națională. Aceștia au fost trimişi din statul Virginia la Washington pentru a restabili calmul după mai multe ore de tensiuni extreme. O interdicţie de circulaţie a intrat în vigoare în Washington DC, unde starea de urgenţă a fost prelungită pentru 15 zile.
Aceste evenimente s-au sfârșit cu 5 decedați, 4 fiind din rândul protestatarilor, iar o victimă fiind din rândul forțelor de ordine.
Într-o alocuţiune rostită din statul Delaware pe un ton grav, Joe Biden, care urma a prelua, la 20 ianuarie a.c., mandatul de preşedinte, a denunţat un atac ''fără precedent'' împotriva democraţiei americane. De asemenea, acesta a cerut ca Donald Trump să iasă cu o declarație în direct pentru a calma situația.
Donald Trump a postat câteva mesaje, scrise și video, prin care le cerea oamenilor să mergă acasă și să renunțe la protestele violente. Însă o parte din aceste mesaje au fost șterse, iar apoi conturile de Facebok și Twitter ale lui Donald Trump au fost suspendate pe termen nelimitat. Această decizie a stârnit reacții din partea unor lideri extrem de importanți precum Angela Merkel. De asemenea, Polonia și Ungaria au declarat că doresc să adopte o lege prin care conturile de pe rețelele de socializare nu mai pot fi șterse.
În urma violențelor de la Capitoliu, liderii lumii, dar și foști președinți ai SUA, au reacționat în mod clar. Singurul dintre predecesorii republicani ai lui Donald Trump încă în viaţă, George W. Bush, a denunţat scenele de haos demne de o ''republică bananieră''.
În opinia fostului preşedinte democrat Barack Obama, aceste violenţe constituie ''un moment de ruşine şi oprobriu'' pentru America. De asemenea, preşedintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la rezistenţă în faţa ''violenţei unora'' contra democraţiilor.
O intervenţie aparte a avut-o secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a denunţat ''scenele şocante'', el subliniind că rezultatul scrutinului democratic din SUA trebuie să fie ''respectat''.
Potrivit US Capitol Historical Society, este prima dată când Capitoliul a fost invadat după ce clădirea a fost incendiată de către trupele britanice în 1814. Violenţele de la Capitoliu au survenit după alegerile parţiale din statul Georgia, câştigate de democraţi. Candidatul democrat Raphael Warnock a învins-o pe senatoarea Kelly Loeffler şi a intrat în istorie ca primul senator afro-american ales în acest stat din Sud tradiţional conservator.
După aceste evenimente, în Camera Reprezentanților, democrații au decis declanșarea procedurii de impeachment a președintelui de atunci, Donald Trump. Și zece republicani au votat în Camera Reprezentanților alături de democrați pentru punerea sub acuzare a președintelui. Trump a fost acuzat de "incitare la insurecție" pentru rolul pe care l-a avut în luarea cu asalt a Capitoliului de către susținătorii săi violenți pe 6 ianuarie a.c.
Deși Camera Reprezentanților a decis acest lucru, Senatul a avut votul decisiv în acestă privință. Este a doua oară când președintele Donald Trump este pus sub acuzare, fiind și primul din istorie acuzat de două ori. O nouă sesiune a Senatului, unde s-a discuta această chestiune, a avut loc după depunerea jurământului de către Joe Biden.
După acestă nouă acuzare, Donald Trump a reacționat. Acesta a declarat, la plecarea într-o vizită la granița SUA-Mexic, că nu dorește violență și că punerea sa sub acuzare este ”o continuare a cele mai mari vânători de vrăjitoare din istoria politicii”. „Nu vrem violență”, a declarat el jurnaliștilor, adăugând: „Niciodată, absolut nici o violență”.
Referitor la cererea de punere sub acuzare, formulată de democrați, Trump a declarat că este ”o continuare a cele mai mari vânători de vrăjitoare din istoria politicii”
Deși în WC era declarată starea de urgență, șeful FBI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențiale violențe care ar fi putut avea loc la protestele și mitingurile din zilele care au precedat învestirea președintelui ales al Statelor Unite, Joe Biden, pe 20 ianuarie. Directorul FBI, Christopher Wray, a declarat, pe 14 ianuarie, că agenția urmărește un „număr mare de discuții online” în care sunt promovate proteste la care participanții să fie înarmați. Temerea acestuia s-a dovedit ulterior lipsită de temei.
Potrivit analistului Dan Dungaciu, „ce se întâmplă în America, pe ecranul mare al lumii, a arătat o Americă şubrezită în raport cu sarcinile pe care le va avea. E foarte greu să mai dai lecţii de democraţie, cel puţin pe termen scurt, inclusiv statelor din fosta URSS”. Acesta este de părere că în confruntarea globală, America şi Occidentul ies foarte prost din această poveste şi şubrezite în redesenarea strategică care stă să vină începând cu 2021″.
