Cronicile Mării Negre. Ediția a XI-a (prima parte)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a XI-a, sâmbătă, 13 aprilie 2024

Prima parte

I. Cronici albe[2]

• Se deblochează discuțiile privind noul sprijin american pentru Ucraina. Președintele Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, Mike Johnson, a declarat că va permite discutarea și votarea, în Cameră, în săptămâna 16-21.04.2024, a trei proiecte separate de legi privind acordarea de noi ajutoare americane pentru Israel, Ucraina și, respectiv, “aliații din regiunea India-Pacific” (Taiwan); este posibil chiar și un al patrulea proiect legislativ, privind „adoptarea de măsuri pentru consolidarea securității naționale” (acest ultim proiect de lege ar putea conține măsuri privind acordarea de ajutor american în sistem „lend-lease” și utilizarea activelor rusești confiscate pe teritoriul SUA). Propunerea lui Mike Johnson a fost prezentată la întâlnirea congresmenilor republicani în cadrul unei reuniuni închise, la 15 aprilie a.c.[3] Casa Albă a declarat ulterior că, la prima vedere, inițiativa lui Mike Johnson ar răspunde nevoilor de sprijin pe care le are Ucraina și proiecției de solidaritate a SUA față de aceste nevoi. Pesimiștii apreciază totuși că propunerea președintelui Camerei Reprezentanților va întârzia cu cel puțin două luni noul sprijin promis Ucrainei, într-o perioadă critică pentru rezistența pe front a acesteia în fața armatei ruse. Deși inițiativa acestuia a generat deja reacții ostile atât în rândul democraților, cât și printre republicanii ultraconservatori, Mike Johnson pare a avea instrumentele necesare pentru a finaliza această inițiativă.  Predicție: deși va genera noi discuții și negocieri, noul sprijin american pentru Ucraina va fi aprobat totuși (în condiții care vor limita efectul acestuia), într-o perioadă estimată de două luni.
• Energodar, „vecinătatea primejdioasă a unei catastrofe nucleare”. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, va vizita Moscova și Kievul în perioada imediat următoare, în contextul recentelor și multiplelor atacuri asupra centralei nucleare ucrainene de la Energodar (regiunea Zaporojie), centrală ocupată în prezent de forțele armate rusești. La solicitarea Federației Ruse, a avut loc recent[4] o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) dedicată acestei teme. Potrivit lui Grossi, „lumea se află în vecinătatea primejdioasă a unei catastrofe nucleare; securitatea nucleară a centralei se află în pericol, iar aceste atacuri sporesc riscurile producerii unui incident radiologic şi/sau nuclear”. Rusia acuză Ucraina de producerea acestor atacuri, în timp ce Ucraina acuză în oglindă Moscova de organizarea unor atacuri sub steag fals asupra centralei. La reuniunea CS ONU, țările occidentale (SUA, Marea Britanie, Franța, Elveția, Slovenia, Japonia, Coreea de Sud) au acuzat Rusia de organizarea atacurilor respective și au solicitat acesteia retragerea trupelor rusești de pe teritoriul centralei. Grossi a declarat că atacurile respective încalcă în mod repetat primul principiu al Planului în 5 puncte prezentat de acesta Consiliului de Securitate încă din 30 mai 2023. Oficialul a subliniat că nu cunoaște responsabilul atacurilor cu drone (Rusia sau Ucraina) și că nu poate face speculații pe această temă.
• Atacurile (rusești) asupra Centralei nucleare de la Energodar vor continua. Potrivit oficialilor ucraineni, atacurile rusești asupra Centralei nucleare de la Energodar vor continua; reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serghei Kislița, a declarat recent că obiectivul părții ruse este ca, prin aceste atacuri, să scoată de pe agenda internațională problema retragerii trupelor rusești de pe teritoriul Centralei. Aceste atacuri reprezintă o provocare deliberată a Federației Ruse, care, potrivit oficialilor militari și civili ucraineni, va continua și în perioada următoare. În acest context, Ucraina solicită din nou, oficial, demilitarizarea Centralei și evacuarea teritoriului acesteia de către armata rusă. Predicție: indiferent de proveniența și scopul atacurilor cu drone asupra Centralei nucleare de la Energodar, obiectivul lansării acestor atacuri nu a fost atins încă; sunt perspective robuste ca aceste atacuri să continue, fără pericole majore pentru integritatea Centralei.
• Bătălia ucraineană pentru Patriot. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat public nemulțumiri privind faptul că atacurile cu drone asupra unor obiective energetice rusești (în principal, rafinării petroliere) nu ar fi sprijinite de aliați (în particular, de SUA, ai căror oficiali[5] s-au pronunțat deschis în acest sens; în contrapartidă, secretarul general al NATO a apreciat că astfel de atacuri sunt legitime). Liderul ucrainean a precizat că toate aceste atacuri cu drone se produc cu tehnologie ucraineană; niciunul dintre echipamentele militare primite din Occident nu ar fi fost utilizat pentru atacuri asupra obiectivelor de pe teritoriul Rusiei, potrivit președintelui Zelenski. Ministrul ucraienan de externe Dmitro Kuleba a declarat că Ucraina ar fi gata să renunțe la atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești în schimbul mai multor sisteme de apărare antiaeriană de producție occidentală, prioritar sisteme/baterii Patriot[6]. Ministrul Kuleba a precizat că în prezent se are în vedere varianta livrării de noi sisteme Patriot și de sisteme SPAM-T către Ucraina. Potrivit ministrului Kuleba, patru țări din Europa și Asia dețin sisteme Patriot care ar putea fi trimise imediat în Ucraina. Oficialul ucrainean a transmis către omologii săi vestici și varianta “închirierii” unor sisteme Patriot de către forțele armate ucrainene. Președintele Zelenski a declarat recent că Ucraina ar avea nevoie în total de 25 de sisteme Patriot cu câte 6-8 baterii fiecare, iar “10 sisteme Patriot ar putea modifica în mod semnificativ actuala situație de pe front”. Potrivit acestuia, doar în cursul lunii martie a.c., Rusia a lansat peste 400 de rachete de diferite tipuri, 600 de drone Shahed și 3.000 de bombe aeriene ghidate, provocând victime civile și daune grave infrastructurii ucrainene; acest ritm a continuat cel puțin la fel de intens în cursul lunii aprilie a.c.
• Răspunsul partenerilor pentru Patriot. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a declarat recent că are în vedere organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe și de apărare din țările UE pe tema urgentării livrării de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina ar avea vitală nevoie de 7 sisteme de apărare antiaeriană Patriot, în timp ce armatele naționale ale țărilor occidentale ar dispune în total de cca 100 sisteme Patriot. Parlamentul European a adoptat recent  o rezoluție prin care a refuzat descărcarea de gestiune a bugetului Consiliului UE până când liderii europeni vor decide să sprijine Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Decizia a fost susținută de 515 deputați europeni, dintre care 62 au votat împotrivă. Predicție: presiunile multiple insistente ale Kievului asupra țărilor occidentale pentru continuarea livrărilor de sisteme Patriot pot avea unele rezultate limitate în perioada următoare; anticipăm noi livrări ale sistemelor Patriot în Ucraina.
• Escaladările din Orient readuc în discuție tema protecției spațiului aerian în Ucraina. În contextul atacului iranian cu drone și rachete asupra Israelului, Ucraina solicită public, din partea Occidentului, un sprijin similar celui pe care Vestul îl acordă Israelului. Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a adresat din nou aliaților vestici  cu solicitarea de a se livra Ucrainei noi sisteme de apărare antiaeriană, după modelul de acțiune colectivă a Vestului în Israel: “Dronele „Shahed” sună la fel pe cerul Ucrainei ca și pe cerul din Orientul Apropiat. Acțiunile decisive ale aliaților au împiedicat acolo succesul terorii și pierderea infrastructurii. Același lucru este posibil și în protejarea de teroare a Ucrainei, țară care, la fel ca Israelul, nu este membru NATO. Și pentru asta nu este nevoie să activăm articolul 5, este suficientă doar voința politică”. În context, ministrul britanic de externe a subliniat că nu poate fi acordat Ucrainei același tip de sprijin ca cel acordat Israelului, întrucât acordarea acestui sprijin “va duce în mod direct la escaladarea conflictului (cu Rusia, n.n.)”[7]. Președintele Zelenski a cerut NATO convocarea unei reuniuni speciale Ucraina-NATO pe temele urgente privind apărarea antiaeriană și protecția spațiului aerian al Ucrainei.
• Scade presiunea pe tema muniției de artilerie pentru Ucraina. Scăderea capacității apărării antiaeriene a Ucrainei a redus în mod semnificativ presiunea privind asigurarea urgentă cu muniții de artilerie a forțelor armate ucrainene. Premierul ceh Petr Fiala a declarat, la Washington, că Cehia a colectat deja primele 500.000 piese de muniție de artilerie pentru Ucraina și că, potrivit planurilor actuale, va mai colecta și livra suplimentar în Ucraina un milion de piese de muniție de artilerie în decurs de un an, în cadrul unei Inițiative sprijinite de 20 de țări ale coaliției de sprijin pentru Ucraina, printre care Germania, Olanda, Polonia, Canada.
• Protejarea depozitelor de gaz ale Ucrainei cu mijloace de apărare antiaeriană ale UE. Ministrul ucrainean al energiei, German Galushchenko, s-a adresat recent colegilor săi europeni, la reuniunea informală a miniștrilor energiei din țările UE, cu propunerea de utilizare a mijloacelor de apărare antiaeriană ale UE pentru protejarea depozitelor de gaz ale Ucrainei: „Am putea folosi apărarea antiaeriană în țările vecine pentru a proteja spațiile de depozitare, dacă aveți nevoie de acestea. Este pur și simplu o chestiune de securitate a aprovizionării”. Potrivit acestuia, Ucraina a oferit deja țărilor europene posibilitatea de a folosi instalațiile de stocare a gazelor din această țară; astfel, protecția acestor depozite “va fi benefică și pentru țările europene”. Ministrul ucrainean a precizat că „o astfel de decizie ar trebui luată în continuare la nivel politic, nu la nivelul ministerelor energiei”.
• Plan complex de reforme pentru Ucraina. Comisia Europeană a adoptat un Plan complex de reforme pentru următorii 4 ani (Proposal for a Council Implementing Decision on the approval of the assessment of the Ukraine Plan)[8], pe baza căruia va fi realizat programul de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Programul conține 69 de propuneri de reforme și 10 propuneri de investiții necesare a fi adoptate în 15 domenii, precum energetica, agricultura, infrastructura de transport, capitalul uman, întreprinderile mici și mijlocii etc. Documentul conține 146 de indicatori calitativi și cantitativi care trebuie realizați. Potrivit Ursulei von der Leyer, „evaluarea pozitivă a Comisiei pentru îndeplinirea acestui Plan deschide calea pentru plățile regulate în cadrul Fondului pentru Ucraina”. Finanțarea europeană prin intermediul Facilității Ucraina va permite plata salariilor și pensiilor, asigurarea unor servicii publice, sprijinirea reconstrucției Ucrainei, consolidarea apărării împotriva agresiunii rusești etc.
• Negocieri eșuate privind securitatea navigației și a exporturilor de produse ucrainene prin Marea Neagră. Rusia și Ucraina ar fi fost aproape de încheierea unui acord, cu medierea internațională a Turciei, privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene în cadrul Inițiativei de la Marea Neagră privind securitatea navigației în acvatoriu. Președintele turc ar fi intenționat să anunțe public, la 30 martie a.c., obținerea consensului părților privind încheierea acestui acord, însă textul nu a mai putut obține consensul final al părților; potrivit presei internaționale[9], Ucraina ar fi respins varianta finală a textului negociat și propus de Turcia. Acordul ar fi inclus garanții pentru un regim de navigație liber și sigur în acvatoriul Mării Negre. Predicție: Eforturile de negociere a acestui acord pot fi reluate de Turcia, în contextul pregătirii vizitei în Turcia a președintelui rus Vladimir Putin (data vizitei nu a fost convenită încă).
• Un posibil nou schimb ruso-ucrainean de prizonieri. Un nou schimb ruso-ucrainean de prizonieri este negociat în prezent. Potrivit mass-media din Ucraina și Rusia, părțile au în vedere inclusiv realizarea unui schimb de prizonieri după formula 500/500. Partea rusă respinge varianta unui schimb total de prizonieri (variantă susținută de partea ucraineană[10]), întrucât numărul de prizonieri ucraineni ar fi mai mare decât cel al prizonierilor ruși. Părțile analizează în prezent și posibilitatea constituirii unei Comisii mixte care ar putea monitoriza situația militarilor declarați dispăruți pe frontul din Ucraina. Cel mai recent schimb de prizonieri a avut loc la 8 februarie a.c., după formula 100/100.
• Summitul pentru pace din Elveția și dilema chineză. Autoritățile elvețiene au anunțat că Summitul pentru pace în Ucraina va avea loc în Elveția[11], în perioada 15-16 iunie a.c. Este încă incertă participarea Chinei la această reuniune internațională. Organizatorii mizează pe o largă participare internațională, însă nu se cunoaște nivelul de participare la reuniunea respectivă. Varianta inițială, de desfășurare a unui Summit la vârf pentru pace (cu participarea șefilor de stat și de guvern), pare a fi fost înlocuită cu cea a unei reuniuni internaționale de înalt nivel. Rusia nu va lua parte la această reuniune, nefiind invitată. Organizatorii (Elveția și Ucraina) apreciază că este posibil ca la reuniune să fie adoptată “o foaie de parcurs privind participarea ulterioară a Rusiei la procesul de pace”[12]. Ca răspuns, Rusia a anunțat că Elveția și-ar fi pierdut de facto statutul de țară neutră[13], iar Moscova a anunțat că va schimba locul de desfășurare a Discuțiilor internaționale de la Geneva privind securitatea și stabilitatea, “din Elveția în altă țară, a cărei conducere se poate abține de la producerea de prejudicii participanților la acest format de negociere”[14]. Predicție: Summitul pentru Pace din Elveția nu pare a crea premisele pentru convenirea, pe plan internațional, a unei soluții politico-diplomatice a războiului din Ucraina.
• Teza victoriei rezistă în mediul public ucrainean. Potrivit celui mai recent sondaj din Ucraina, realizat de Centrul Razumkov[15], cca 96% din cetățenii Ucrainei au încredere în Forțele Armate, cca 86% – în batalioanele de voluntari,  85% – în Serviciul de Stat pentru situații de urgență, 80% – în Garda Națională. Alți indicatori ai încrederii: Serviciul de Frontieră al Ucrainei – 76%; Ministerul Apărării – 67,5%; Serviciul de Securitate al Ucrainei – 67%; organizațiile civice – 61%; Biserica – 60%; Președinția Ucrainei – 59%; autoritățile locale – 54%; Poliția Națională – 53%; Banca Națională – 52%. Ratingul neîncrederii: nu au încredere în aparatul de stat – cca 76% dintre respondenți; nu au încredere în partidele politice – cca 76%; nu au încredere în Rada Supremă a Ucrainei – cca 74%; nu au încredere în sistemul juridic – cca 70%; nu au încredere în Guvernul Ucrainei – cca 65,5%; nu au încredere în Procuratură – cca 62%; nu au încredere în Agenția de combatere a corupției – cca 57%; nu au încredere în Procuratura Anticorupție – cca 56%; nu au încredere în Biroul Național Anticorupție – cca 55%; nu au încredere în băncile comerciale – cca 51%. În partidele politice au încredere cca 13% dintre respondenți. Într-o formațiune politică ce ar putea apărea din rândul militarilor au încredere cca 45% dintre respondenți, în timp ce numai 21,5% ar avea încredere într-un partid format din voluntari, 20% – într-unul format din intelectuali etc. 38,7% dintre respondenți apreciază că Ucraina se îndreaptă într-o direcție greșită (37,7% - într-o direcție bună); 82,9% dintre respondenți cred în victoria Ucrainei (59,5% cred, la care se adaugă 23,4% – care mai degrabă cred în victoria respectivă (nu cred și mai degrabă nu cred – 10,8%). 22% din cei care cred în victorie apreciază că victoria va fi obținută până la finele anului în curs, în timp ce 34,5% – într-un an sau doi. O majoritate clară (45,5%) dintre cei care cred în victorie apreciază că va fi posibilă scoaterea forțată a trupelor ruse din cea mai mare parte a teritoriului Ucrainei și restabilirea frontierelor existente până în anul 2014.